Romanian: Cornilescu

Uma: New Testament

Matthew

28

1La sfîrşitul zilei Sabatului, cînd începea să se lumineze în spre ziua dintîi a săptămînii, Maria Magdalina şi cealaltă Marie au venit să vadă mormîntul.
1Timpaliu-mi eo pepuea', kako'ia-na mehupa' eo hi eo Mingku, Maria Magdalena pai' Maria to ntani' -na hilou mpokamata daeo'.
2Şi iatăcă s'a făcut un mare cutremur de pămînt; căci un înger al Domnului s'a pogorît din cer, a venit şi a prăvălit piatra dela uşa mormîntului, şi a şezut pe ea.
2Ncorobaa ria linu bohe, apa' hadua mala'eka Pue' mana'u ngkai suruga tumai mpoderu' watu po'unca daeo', pai' -i mohura hi lolo-na.
3Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada.
3Lence-na mekiroi' hewa kila', pai' pohea-na bula ngehe.
4Străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca nişte morţi.
4Tantara to mpodongo hi ree, me'eka' lia-ramo, moridi' -ra, pai' uma-rapa tono mokore, hewa to mate-ramo.
5Dar îngerul a luat cuvîntul, şi a zis femeilor: ,,Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit.
5Na'uli' mala'eka mpo'uli' -raka tobine toera: "Neo' -koi me'eka', ku'inca moto mpali' -koi Yesus to mate raparika'.
6Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul;
6Uma-ipi-hana ria hi rehe'i. Tuwu' nculii' -imi, hewa to na'uli' -kokoie wengi. Mai hilo karatu'ua-na wengi.
7şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea; acolo Îl veţi vedea. Iată că v'am spus lucrul acesta.``
7Wae-pi, hilou-mokoi pesahui, uli' -raka ana'guru-na katuwu' -na nculii' -mi. Hilou meri'ulu-i hi tana' Galilea. Hi ria-damo mpai', pai' -i nihilo. Kiwoi napa to ku'uli' -kokoi!"
8Ele au plecat repede de la mormînt, cu frică şi cu mare bucurie, şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui.
8Rapesahui-mi-rawo tobine toera malai ngkai daeo'. Me'eka' moto-ra, aga goe' lia wo'o-ra. Pokeno-rami hilou apa' doko' raparata to jadi' toe hi ana'guru-na Yesus.
9Dar iată că le -a întîmpinat Isus, şi le -a zis: ,,Bucuraţi-vă!`` Ele s'au apropiat să -I cuprindă picioarele, şi I s'au închinat.
9Muu-mule' etu-imi Yesus mpohirua' -raka pai' natabe-ra. Tumai-ramo mpomohui' -i, rakupui witi' -na pai' ranyompa-i.
10Atunci Isus le -a zis: ,,Nu vă temeţi; duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galilea: acolo Mă vor vedea.``
10Na'uli' mpo'uli' -raka: "Neo' me'eka'! Hilou-mokoi, uli' -raka ompi' -ku bona hilou-ra hi Galilea, hi ria mpai' rahilo-a."
11Pe cînd se duceau ele, au intrat în cetate unii din străjeri, şi au dat de veste preoţilor celor mai de seamă despre toate cele întîmplate.
11Lingku' -ra tobine toera hilou, ba hangkuja dua tantara to mpodongo daeo' hilou hi rala ngata, pai' -ra mpoparata hi imam pangkeni hawe'ea to jadi' hi daeo' we'i.
12Aceştia s'au adunat împreună cu bătrînii, au ţinut sfat, au dat ostaşilor mulţi bani,
12Mohawa' -ramo imam pangkeni toera hante totu'a to Yahudi to ntani' -na. Kabotu' lolita-ra, agina mpowai' -ra tantara wori' doi po'ompo wiwi-ra, bona neo' ra'uli' hilau.
13şi le-au zis: ,,Spuneţi aşa: ,Ucenicii Lui au venit noaptea, pe cînd dormeam noi, şi L-au furat.`
13Ra'uli' imam pangkeni toera mpo'uli' -raka tantara: "Uli' -koi hewa toi: `Mentongo' bengi ngone, topetuku' Yesus tumai mpanako woto-na bula-kai leta'.'
14Şi dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi, şi vă vom scăpa de grijă.``
14Ane na'epe Gubernur tohe'e, kai' -damo mpololitai-i bona neo' -koi rapoo-popai."
15Ostaşii au luat banii, şi au făcut cum i-au învăţat. Şi s'a răspîndit zvonul acesta printre Iudei pînă în ziua de astăzi.
15Radoa-mi-rawo tantara doi toe, pai' ra'uli' hewa to oti ratudui' -raka. Duu' rata hi eo tohe'i, motote oa' lolita toe hi to Yahudi.
16Cei unsprezece ucenici s'au dus în Galilea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă.
16Ana'guru-na Yesus to hampulu' hadua toera hilou hi tana' Galilea, hi bulu' to natudo' ami' -raka Yesus.
17Cînd L-au văzut ei, I s'au închinat, dar unii s'au îndoit.
17Rahilo mpu'u-imi hi ria, pai' ranyompa-i. Aga ria wo'o tauna to morara' -pidi nono-ra.
18Isus S'a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le -a zis: ,,Toată puterea Mi -a fost dată în cer şi pe pămînt.
18Yesus mpomohui' -ra pai' na'uli' -raka: "Hawe'ea kuasa hi suruga pai' hi dunia' ratonu-maka.
19Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu -i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh.
19Jadi', hilou-mokoi hi humalili' dunia', tudui' hawe'ea tauna jadi' topetuku' -ku. Niu' -ra hi rala hanga' Alata'ala to Tuama, to Ana' pai' Inoha' Tomoroli'.
20Şi învăţaţi -i să păzească tot ce v'am poruncit. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin
20Tudui' -ramo mpotuku' hawe'ea to kuhawai' -kokoi. Kiwoi-koi: kudohei moto-koi duu' -na hi kahudua dunia'."