¹Isus a plecat de acolo, şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s'au adunat din nou la El; şi, după obiceiul Său, a început iarăş să -i înveţe.

¹Malai-imi Yesus ngkai ree hilou hi tana' Yudea pai' hi dipo ue Yordan. Wori' wo'o-mi tauna tumai mpotipuhi-i, pai' hewa to lalaua natudui' wo'o-ramo.

²Au venit la El Fariseii; şi, ca să -L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta.

²Ria ba hangkuja dua to Parisi rata mpali' kedo'. Rapekune' -i: "Ntuku' atura agama-ta, ba ma'ala moto-hawo tomane mpogaa' -ki tobine-nae?"

³Drept răspuns, El le -a zis: ,,Ce v'a poruncit Moise?``

³Na'uli' Yesus: "Napa parenta to nawai' -kokoi nabi Musa?"

⁴,,Moise``, au zis ei, ,,a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărţire, şi s'o lase.``

⁴Ratompoi' to Parisi: "Musa mpiliu tomane mpogaa' -ki tobine-na, asala nababehi ncala' sura mpogaa'."

⁵Isus le -a zis: ,,Din pricina împietririi inimii voastre v'a scris Moise porunca aceasta.

⁵Na'uli' Yesus: "Musa mpo'uki' pai' mpoparata-kokoi parenta toe-le, apa' ngkai kamotu'a maga-ni, uma tuduia'.

⁶Dar dela începutul lumii, ,Dumnezeu i -a făcut parte bărbătească şi parte femeiască.

⁶Aga ngkai lomo' kajadi' dunia', nto'u Alata'ala mpajadi' manusia', napajadi' -ra hadua tomane pai' hadua tobine.

⁷De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevastă-sa.

⁷`Toe pai' tomane kana mpalahii tina pai' tuama-na, pai' kana tuwu' hintuwu' hante tobine-na,

⁸Şi cei doi vor fi un singur trup.` Aşa că nu mai sînt doi, ci sînt un singur trup.

⁸bona hira' tau rodua toe jadi' hewa hadua lau-ra-damo.' Jadi', hi poncilo Alata'ala, tau hancamoko uma-pi rodua, hadua lau-ramo.

⁹Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.``

⁹Toe pai' ku'uli' -kokoi: ane ntoa' Alata'ala mpoposidai' -ra, manusia' uma ma'ala mpogaa' -ra."

¹⁰În casă, ucenicii L-au întrebat iarăş asupra celor de mai sus.

¹⁰Oti toe, Yesus pai' ana'guru-na mesua' hi rala tomi. Bula-ra hi rala tomi ana'guru-na mpekune' -i, ra'uli': "Beiwa mpu'u-hawo gau' pogaa' tohe'e we'i-e?"

¹¹El le -a zis: ,,Oricine îşi lasă nevasta, şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte faţă de ea;

¹¹Na'uli' -raka: "Hema to mpogaa' -ki tobine-na pai' -i ncamoko hante tobine to ntani' -na, mobualo' -i-hana, mpobualohi tobine-na to lomo' -na.

¹²şi dacă o nevastă îşi lasă bărbatul, şi ia pe altul de bărbat, preacurveşte.``

¹²Wae wo'o tobine to mpogaa' -ki tomane-na pai' -i ncamoko hante tomane to ntani' -na, mobualo' wo'o-i-wadi-hawo."

¹³I-au adus nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe ceice îi aduceau.

¹³Hangkani, ria tauna to mpokeni ana' -ra hi Yesus bona najama pai' nagane' -ra. Aga ana'guru-na mpokaroe tauna toera.

¹⁴Cînd a văzut Isus acest lucru, S'a mîniat, şi le -a zis: ,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei.

¹⁴Mpohilo toe-di, kamoroe-nami Yesus mpokaroe ana'guru-na, na'uli' -raka: "Pelele' moto-ra ana' tetura tumai hi Aku', neo' -ra nitagi. Apa' tauna to hewa toe-ramo to jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na.

¹⁵Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!``

¹⁵Mpu'u ku'uli' -kokoi: Ane uma-koi mengkoru hi Alata'ala hewa ana', uma-koi mpai' jadi' ntodea-na hi rala Kamagaua' -na."

¹⁶Apoi i -a luat în braţe, şi i -a binecuvîntat, punîndu-Şi mînile peste ei.

¹⁶Ka'oti-na mpo'uli' toe, nakupui-ramo ana' toera, najama-ra pai' -ra nagane'.

¹⁷Tocmai cînd era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui, şi L -a întrebat: ,,Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

¹⁷Neo' me'ongko' wo'o-imi Yesus mpokaliliu pomako' -na, muu-mule' mokeno tumai hadua tauna mperapai-i, kaliliu mowingkotu' hi nyanyoa-na, pai' -i mepekune', na'uli': "Guru to lompe', napa-kuwo to kana kubabehi bona mporata-a-kuwo katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na?"

¹⁸,,Pentruce Mă numeşti bun?`` i -a zis Isus. ,,Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu.

¹⁸Na'uli' Yesus: "Napa pai' nu'uli' tauna to lompe' -a? Uma ria ntani' -na to lompe', hadua Alata'ala-wadi.

¹⁹Cunoşti poruncile: ,,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.``

¹⁹Nu'inca moto parenta to te'uki' hi rala Atura Pue': `Neo' mepatehi, neo' mobualo', neo' manako, neo' mosabi' boa', neo' mebagiu, pai' kana tabila' tina pai' tuama-ta.'"

²⁰El I -a răspuns: ,,Învăţătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea.``

²⁰Na'uli' tauna toei: "Guru, hawe'ea parenta tetu lau, kutuku' omea-mi ngkai kakedia' -ku."

²¹Isus S'a uitat ţintă la el, l -a iubit, şi i -a zis: ,,Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea, şi urmează-Mă.``

²¹Yesus mpomonaa-i hante ahi' -na, pai' na'uli' -ki: "Hanyala-pi to kana nubabehi. Lou-moko ulu mpobalu' rewa-nu, pai' doi oli-na wai' -raka tokabu. Ane nubabehi hewa toe, bohe mpai' rasi' to nurata hi rala suruga. Oti toe, pai' tumai-moko mpotuku' -a."

²²Mîhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuţii.

²²Kana'epe-na lolita-na Yesus tohe'e, peda' -mi nono-na. Kamalai-nami ngkai ree hante susa' nono-na, apa' wori' rewa-na.

²³Isus S'a uitat împrejurul Lui, şi a zis ucenicilor Săi: ,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu ceice au avuţii!``

²³Yesus mpomonaa ana'guru-na to mokore ntololikia-na, pai' na'uli' -raka: "Mokoro rahi tauna to wori' rewa-ra mengkoru hi Alata'ala bona Hi'a jadi' Magau' -ra."

²⁴Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvîntul, şi le -a zis: ,,Fiilor, cît de anevoie este pentru ceice se încred în bogăţii, să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

²⁴Rapokakonce ana'guru-na mpo'epe lolita-na tohe'e. Toe pai' na'uli' tena-raka: "Ana' -ana' -ku, mokoro mpu'u manusia' mengkoru hi Alata'ala bona Hi'a jadi' Magau' -ra.

²⁵Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu!``

²⁵Mojoli-pi hama'a unta ntara hi wulou' jaru, ngkai tauna to mo'ua' mengkoru hi Alata'ala bona Hi'a jadi' Magau' -ra."

²⁶Ucenicii au rămas şi mai uimiţi, şi au zis unii către alţii: ,,Cine poate atunci să fie mîntuit?``

²⁶Mpo'epe toe-di, hangkedi' kakonce-ra ana'guru-na, ra'uli': "Ei', ane wae-di, hema lau-damo to ma'ala mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-nae!"

²⁷Isus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis: ,,Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentrucă toate lucrurile sînt cu putinţă la Dumnezeu.``

²⁷Yesus mponaa-ra pai' na'uli' -raka: "Ane hante pakulea' manusia' -le, uma ami' hema. Aga ane Alata'ala, ma'ala oa' madupa', apa' hi Alata'ala uma ria to uma madupa'."

²⁸Petru a început să -I zică: ,,Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.``

²⁸Ngkai ree, na'uli' Petrus mpo'uli' -ki Yesus: "Hiaa' kai', kipalahii omea-mi-kaina bona mpotuku' -ko."

²⁹Isus a răspuns: ,,Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde, pentru Mine şi pentru Evanghelie,

²⁹Na'uli' Yesus: "Mpu'u ku'uli' -kokoi: Hema-hema to mpalahii ompi' -na, tina-na ba tuama-na, ana' -na ba tomi-na ba bonea-na sabana mpotuku' -a pai' sabana Kareba Lompe',

³⁰şi să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri; iar în veacul viitor, viaţa vecinică.

³⁰bate mporata-i mpai' hiwili to bohe. Hi dunia' toi mporata-i ha'atu ngkani kawori' tomi, ompi', tina, ana', bonea-- pai' mporata wo'o-i pebalinai'. Pai' hi eo mpeno-na mpai', mporata wo'o-i katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

³¹Mulţi din cei dintîi vor fi cei de pe urmă, şi mulţi din cei de pe urmă vor fi cei dintîi.``

³¹Aga wori' tauna to bohe tuwu' -ra tempo toi jadi' kedi' tuwu' -ra hi eo mpeno. Pai' wori' wo'o tauna to kedi' tuwu' -ra tempo toi jadi' bohe tuwu' -ra hi eo mpeno."

³²Ei erau pe drum şi se suiau la Ierusalim; şi Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau turburaţi, şi mergeau îngroziţi după El. Isus a luat iarăş la El pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre lucrurile cari aveau să I se întîmple.

³²Yesus hante ana'guru-na mpokaliliu pomako' -ra hilou hi Yerusalem. Yesus momako' ri'ulu, ana'guru-na hi boko'. Koro' ana'guru-na mpohilo-i, pai' tauna to metuku' hi boko' wo'o me'eka' omea-ramo. Toe pai' nakio' wo'o-mi ana'guru-na to hampulu' rodua mopahantani', pai' na'uli' -raka napa to kana jadi' mpai' hi woto-na.

³³,,Iată``, a zis El, ,,ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, şi -L vor da în mînile Neamurilor,

³³Na'uli': "Epe-koi! Hilou-tamo tohe'i-e mpotoa' Yerusalem. Hi ria mpai', Aku' Ana' Manusia' ratonu hi imam pangkeni pai' guru agama, pai' rabotuhi bona rapatehi-a. Oti toe ratonu-a hi tauna to bela-ra to Yahudi.

³⁴cari îşi vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa şi -L vor omorî; dar, după trei zile, va învia.``

³⁴Rapopo'ore' -a, ra'uelikui, raweba', pai' rapatehi. Aga tolu eo oti toe tuwu' nculii' moto-a."

³⁵Fiii lui Zebedei, Iacov şi Ioan, au venit la Isus şi I-au zis: ,,Învăţătorule, am vrea să ne faci ce-Ţi vom cere.``

³⁵Oti toe, Yakobus pai' Yohanes, ana' -na Zebedeus, mpomohui' Yesus, ra'uli' -ki: "Guru, ria hanyala to doko' kiperapi' ngkai Iko."

³⁶El le -a zis: ,,Ce voiţi să vă fac?``

³⁶Na'uli' Yesus: "Napa to niperapi' kuwai' -koi?"

³⁷,,Dă-ne,`` I-au zis ei, ,,să şedem unul la dreapta Ta şi altul la stînga Ta, cînd vei fi îmbrăcat în slava Ta.``

³⁷Ra'uli': "Ane nupopehuwu mpai' baraka' -nu pai' -ko jadi' Magau', piliu-kai mohura pai' moparenta dohe-nu, hadua hi mali ka'ana-nu, hadua hi mali ki'ii-nu."

³⁸Isus le -a răspuns: ,,Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul, pe care am să -l beau Eu, sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?``

³⁸Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Uma ni'incai napa to niperapi' tetu. Ha nipakule' mpai' mpokolo kaparia to kana kukolo Aku' -e? Ha nipakule' mpotodohaka to kutodohaka-e mpai'?"

³⁹,,Putem,`` au zis ei. Şi Isus le -a răspuns: ,,Este adevărat că paharul pe care -l voi bea Eu, îl veţi bea, şi cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veţi fi botezaţi;

³⁹Ra'uli': "Kipakule' moto!" Na'uli' Yesus: "Makono, bate nikolo mpu'u mpai' kaparia hewa to kukolo, pai' nitodohaka napa to kutodohaka.

⁴⁰dar cinstea de a şedea la dreapta sau la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s'o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru cari a fost pregătită.``

⁴⁰Aga ane hema to mohura hi mali ka'ana-ku ba hi mali ki'ii-ku, bela Aku' to mpakatantu tetu. Alata'ala-hana to mpakatantu hema to mporata bagia tetu."

⁴¹Cei zece, cînd au auzit lucrul acesta, au început să se mînie pe Iacov şi pe Ioan.

⁴¹Kara'epe-na ana'guru-na to hampulu' pomperapia' Yakobus pai' Yohanes toe, moroe-ramo.

⁴²Isus i -a chemat la El, şi le -a zis: ,,Ştiţi că cei priviţi drept cîrmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpînire.

⁴²Toe pai' Yesus mpokio' -ra omea, pai' na'uli' -raka: "Ni'inca moto kasoa-ra topoparenta to uma mpo'incai Alata'ala mpoparentai ntodea-ra. Tauna to bohe pangka' -ra mpewuku ntodea-ra mpotuku' hawa' -ra.

⁴³Dar între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;

⁴³Aga koi', neo' hewa toe kehi-ni! Hema-koi to doko' bohe pangka' -na kana jadi' pahawaa'.

⁴⁴şi oricare va vrea să fie cel dintîi între voi, să fie robul tuturor.

⁴⁴Pai' hema to doko' bohe hanga' -na kana jadi' batua hi hawe'ea doo-na.

⁴⁵Căci Fiul omului n'a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa răscumpărare pentru mulţi!``

⁴⁵Bangku' Aku' Ana' Manusia' -e', patuju-ku tumai hi dunia', uma bona jadi' topohawa'. Pai' -a tumai-le, bona jadi' pahawaa', duu' -na mpewai' woto-ku rapatehi mpotolo' sala' tauna to wori'."

⁴⁶Au ajuns la Ierihon. Şi pe cînd ieşea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu o mare mulţime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerşetor orb, şedea jos lîngă drum, şi cerea de milă.

⁴⁶Yesus pai' ana'guru-na rata hi ngata Yerikho. Nto'u-ra malai ngkai ngata, wori' tauna mpotuku' -ra. Hi wiwi' ohea mohura hadua tauna to wero kakarapi' -rapi'. Hanga' -na Bartimeus (batua-na: ana' Timeus).

⁴⁷El a auzit că trece Isus din Nazaret, şi a început să strige: ,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!``

⁴⁷Kana'epe-na Bartimeus Kayesus to Nazaret to liu, kamekio' -nami na'uli': "Yesus, muli Magau' Daud! Poka'ahi' -a-kuwo!"

⁴⁸Mulţi îl certau să tacă; dar el şi mai tare striga: ,,Fiul lui David, ai milă de mine!``

⁴⁸Wori' tauna mpokaroe-i, ra'uli': "Ngkalino-ko!" Aga hangkedi' kanapesukui-na mekio': "Muli Magau' Daud, poka'ahi' -a-kuwo!"

⁴⁹Isus S'a oprit, şi a zis: ,,Chemaţi -l!`` Au chemat pe orb, şi i-au zis: ,,Îndrăzneşte, scoală-te, căci te cheamă.``

⁴⁹Mentoda' -imi Yesus pai' na'uli': "Kio' -i tumai!" Karakio' -nami towero toei, ra'uli' -ki: "Pakaroho nono-nu! Mokore-moko, apa' nakio' -moko!"

⁵⁰Orbul şi -a aruncat haina; a sărit, şi a venit la Isus.

⁵⁰Kamokore-nami towero toei, nabahaka abe' -na hi ohea pai' napesahui hilou hi Yesus.

⁵¹Isus a luat cuvîntul, şi i -a zis: ,,Ce vrei să-ţi fac?`` ,,Rabuni,`` I -a răspuns orbul, ,,să capăt vederea.``

⁵¹Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Napa to nupokono kubabehi-koko?" Natompoi' towero toei: "Guru, bona pehilo-a-kuwo!"

⁵²Şi Isus i -a zis: ,,Du-te, credinţa ta te -a mîntuit.`` Îndată orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers pe drum după Isus.

⁵²Na'uli' Yesus: "Hilou-moko. Kupaka'uri' -moko sabana pepangala' -nu hi Aku'." Ncaliu pehilo-imi, pai' -i mpotuku' Yesus.