¹Cînd s'au apropiat de Ierusalim, şi au fost lîngă Betfaghe şi Betania, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,

¹Kamohu' -ra hi ngata Yerusalem, rata-ramo hi ngata Betfage pai' Betania hi Bulu' Zaitun. Hi ree, Yesus mpohubui rodua ana'guru-na hilou meri'ulu,

²şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat încă nici un om; deslegaţi -l şi aduceţi-Mi -l.

²na'uli' -raka: "Hilou-mokoi hi ngata to tanyanyohi toe mai. Wae pesua' -ni mpai' rala ngata, nihilo mpai' hama'a ana' keledai tehoo', to ko'ia hangkania rahawi'. Bongka koloro-na pai' keni-i tumai.

³Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce faceţi lucrul acesta?` să răspundeţi: ,Domnul are trebuinţă de el. Şi îndată îl va trimete înapoi aici.``

³Ane ria to mpekune' -koi napa pai' nibongka-i, uli' -raka hewa toi: `Apa' naparaluu Pue', napebolo ulu pai' napoponculi' moto mpai'.'"

⁴Ucenicii s'au dus, au găsit măgăruşul legat afară lîngă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au deslegat.

⁴Kahilou-rami ana'guru-na to rodua toera, rarata mpu'u-mi hama'a ana' keledai tehoo' hi wiwi' ohea mohu' wobo' tomi. Karabongka-nami-rawo.

⁵Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis: ,,Ce faceţi? De ce deslegaţi măgăruşul acesta?``

⁵Tauna to mokore hi ree mpekune' -ra: "Napa pai' nibongka keledai tetu-e?"

⁶Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Şi i-au lăsat să plece.

⁶Ratompoi' hewa to na'uli' -raka Yesus we'i. Mpo'epe toe, rapelele' wae-ramo mpokeni keledai toe.

⁷Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el, şi Isus a încălecat pe el.

⁷Karata-ra nculii', ralampii-mi keledai toe hante baju-ra, pai' mehawi' -imi Yesus.

⁸Mulţi oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri, pe cari le tăiaseră depe cîmp.

⁹Hilou-ramo mpotoa' Yerusalem. Wori' tauna mpotuku' -ra. Ria-ra to meri'ulu, ria wo'o-ra to hi boko'. Wori' -ra mpokodo pohea-ra hi mata ohea to natara Yesus, pai' hantongo' wo'o-ra hilou mpo'ala' rau-rau kaju hi pampa pai' rakodo hi mata ohea, bona mpobila' -i. Tauna to wori' toera, ntora mogora-ra mpo'uli': Une' -imi Pue' Ala!" Pue' mpogane' Magau' to tumai mpokeni hanga' -na!"

⁹Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus, strigau: ,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului!

¹⁰"Pue' mpogane' poparenta-na. Moparenta-i mpai' hewa ntu'a-ta owi, Magau' Daud." Une' -imi Pue' Ala to hi rala suruga!"

¹⁰Binecuvîntată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!``

¹¹Karata-na Yesus hi ngata Yerusalem, kaliliu mesua' -i hi rala Tomi Alata'ala. Napomonaa ntololikia-na mponaa omea. Oti toe, apa' neo' mobengi-mi, nculii' wo'o-imi hante ana'guru-na to hampulu' rodua hilou turu hi ngata Betania.

¹¹Isus a intrat în Ierusalim, şi S'a dus în Templu. Dupăce S'a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.

¹²Kamepulo-na, me'ongko' wo'o-ramo ngkai Betania lou hi Yerusalem. Hi ohea, mo'oro' -i Yesus.

¹²A doua zi, după ce au ieşit din Betania, Isus a flămînzit.

¹³Molaa-pidi, nahilo-hawo hangkaju kaju ara to mobumu-damo rau-na-- hiaa' ko'ia tempo powuaa' -na. Hilou-imi hi kaju toe, pai' nanaa meka' ba ria wua' -na. Aga uma ria nau' hantakua.

¹³A zărit de departe un smochin, care avea frunze, şi a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S'a apropiat de smochin, dar n'a găsit decît frunze, căci nu era încă vremea smochinelor.

¹⁴Toe pai' natotowi kaju toe, na'uli': "Ngkai eo toe lau, uma-pi ria mpai' haduaa tauna to mpokoni' wua' ngkai kaju toi!" Ana'guru-na mpo'epe lolita-na toe.

¹⁴Atunci a luat cuvîntul, şi a zis smochinului: ,,În veac să nu mai mănînce nimeni rod din tine!`` Şi ucenicii au auzit aceste vorbe.

¹⁵Rata wo'o-ramo hi Yerusalem, hilou-imi Yesus hi berewe Tomi Alata'ala. Hi ree-i mpopalai tauna to mobabalu'. Nabilingko-raka meja' -meja' posulaa' -ra doi, pai' nabilingko wo'o pohuraa topobabalu' danci mangkebodo.

¹⁵Au ajuns în Ierusalim; şi Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, şi scaunele celor ce vindeau porumbei.

¹⁶Uma napiliu tauna mpokeni rewa ntara berewe Tomi Alata'ala toe.

¹⁶Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.

¹⁷Natudui' -ra, na'uli': "Ha uma ni'incai napa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli'? Alata'ala mpo'uli' hewa toi: `Tomi-ku mpai' jadi' tomi posampayaa to rapake' tauna humalili' dunia'.' Hiaa' koi' -koina, niponcawa tomi toperampaki-di!"

¹⁷Şi -i învăţa şi zicea: ,,Oare nu este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

¹⁸Kara'epe-na imam pangkeni pai' guru agama napa to nababehi Yesus toe, rapali' -mi akala-ra doko' mpopatehi-i. Koro' -ra, apa' hawe'ea tauna goe' mpo'epe tudui' -na.

¹⁸Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învăţătura Lui.

¹⁹Neo' mobengi-mi, Yesus hante ana'guru-na malai ngkai ngata, lou turu hi Bulu' Zaitun.

¹⁹Oridecîte ori se însera, Isus ieşea afară din cetate.

²⁰Kamepulo-na mepupulo ngkii-pidi, hilou wo'o-ramo hi Yerusalem. Hi lengko ohea, rahilo-rawo kaju ara to natotowi Yesus wengi, mate-mi, bangi rata hi rali' -na.

²⁰Dimineaţa, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.

²¹Nakiwoi-mi Petrus lolita-na Yesus. Toe pai' na'uli' mpo'uli' -ki Yesus: "Guru! Hilo-dile kaju ara to nutotowi wengi-e, molaju-mi!"

²¹Petru şi -a adus aminte de cele petrecute, şi a zis lui Isus: ,,Învăţătorule, uite că smochinul, pe care l-ai blestemat, s'a uscat.``

²²Na'uli' Yesus: "Mepangala' -mokoi hi Alata'ala!

²²Isus a luat cuvîntul, şi le -a zis: ,,Aveţi credinţă în Dumnezeu!

²³Mpu'u ku'uli' -kokoi: Ane rapa' -na ria tauna to mpo'uli' -ki bulu' tohe'i: `Te'ongko' -moko, mengkanawu' hi rala tahi'!' bate majadi', asala neo' morara' nono-na pai' mepangala' mpu'u-i napa to na'uli' bate madupa'.

²³Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ,Ridică-te şi aruncă-te în mare`, şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.

²⁴Jadi', pe'epei lolita-ku toi: Ane mosampaya-koi mperapi' napa-napa, pangala' -mi-hana kanawai' -nimi Alata'ala napa to niperapi', pai' bate nitarima.

²⁴De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, cînd vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi -l veţi avea.

²⁵"Pai' ane mosampaya-koi, ane ria to nipodaa' -ki doo-ni, ampungi-i ulu, bona Tuama-ni to hi suruga wo'o mpo'ampungi sala' -ni. ((

²⁵Şi, cînd staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentruca şi Tatăl vostru care este în ceruri, să vă ierte greşelile voastre.

²⁶Aga ane uma-di ni'ampungi doo-ni, wae wo'o Tuama-ni to hi suruga uma mpo'ampungi sala' -ni.))"

²⁶Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greşelile voastre.

²⁷Rata wo'o-ramo Yesus pai' ana'guru-na hi Yerusalem. Nto'u-ra momako' -mako' hi berewe Tomi Alata'ala, rata-ra imam pangkeni, guru agama pai' pangkeni to Yahudi to ntani' -na.

²⁷S'au dus din nou în Ierusalim. Şi, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii,

²⁸Mepekune' -ra hi Yesus, ra'uli': "Uli' -kakai, ngkaiapa huraa-nu mpobabehi hawe'ea tetu hi Tomi Alata'ala! Hema to mpowai' -ko kuasa hewa tetu-e?"

²⁸şi I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Şi cine Ţi -a dat puterea aceasta ca să le faci?``

²⁹Na'uli' Yesus: "Aku' wo'o, ria pompekunea' -ku hi koi'. Tompoi' -ka ulu, pai' lako' ku'uli' wo'o-kuwo kangkaiapa kuasa-ku mpobabehi hawe'ea toe lau.

²⁹Isus le -a răspuns: ,,Am să vă pun şi Eu o întrebare; răspundeţi-Mi la ea, şi apoi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

³⁰Ngkaiapa kuasa-na Yohanes Topeniu' mponiu' tauna? Ngkai Alata'ala-di, ba ngkai manusia' -di?"

³⁰Botezul lui Ioan venea din cer ori dela oameni? Răspundeţi-Mi!``

³¹Momepololitai-ramo pangkeni to Yahudi toera, ra'uli': "Beiwa-tale' mpotompoi' -ie? Ane ta'uli' ngkai Alata'ala kuasa-na, na'uli' -taka mpai': `Ane wae, napa pai' uma-i nipangala'?'

³¹Ei însă vorbeau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Dar de ce nu l-aţi crezut?`

³²Hiaa' mokoro wo'o ane ta'uli' ngkai manusia' -wadi kuasa-na." Pangkeni to Yahudi toera me'eka' mporuge' Yohanes Topeniu', apa' mpoka'eka' -ra ntodea, apa' hawe'ea ntodea mpo'uli' Yohanes toe hadua nabi mpu'u.

³²Şi dacă vom răspunde: ,Dela oameni...` se temeau de norod, căci toţi socoteau că Ioan a fost în adevăr un prooroc.

³³Jadi', ratompoi' -i: "Uma ki'incai." Toe pai' na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Ane wae, uma wo'o-kuwo ku'uli' -kokoi kangkaiapa kuasa-ku mpobabehi toe lau."

³³Atunci au răspuns lui Isus: ,,Nu ştim.`` Şi Isus le -a zis: ,,Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``