1Dupăce a isprăvit de dat învăţături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni, şi să propovăduiască în cetăţile lor.
1Kahudu-na Yesus mpotudui' ana'guru-na to hampulu' rodua, hilou-imi metudui' pai' mpopalele Kareba Lompe' hi rala ngata-ngata to mohu'.
2Ioan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos,
2Nto'u toe, Yohanes Topeniu' bula-na ratarungku'. Na'epe Yohanes napa to napobago Kristus. Toe pai' nahubui ba hangkuja dua topetuku' -na hilou hi Yesus mpekune' -i hewa toi:
3şi a trimes să -L întrebe prin ucenicii săi: ,,Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?``
3"Ba Iko mpu'u-midi Magau' Topetolo' to najanci Alata'ala-e, ba ria-pidi to ntani' -na to kipopea?" Hilou mpu'u-ramo mpoparata pompekunea' Yohanes toe hi Yesus.
4Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:
4Kana'epe-na Yesus pompekunea' toe, na'uli' -raka suro toera: "Nculii' -mokoi, uli' -ki retu hawe'ea napa to ni'epe pai' to nihilo:
5Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.
5To wero pehilo-mi, to kejo momako' monoa' -mi, topohaki' poko' mo'uri', to wongo pe'epe, tomate kupotuwu' nculii', pai' Kareba Lompe' kuparata-mi hi tauna to mpe'ahii' tuwu' -ra.
6Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.``
6Marasi' -ra tauna to uma morara' nono-ra hi Aku'."
7Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: ,,Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vînt?
7Kanculii' -ra suro Yohanes Topeniu' toera, mololita-imi Yesus hi ntodea, mpotompo'wiwi Yohanes. Na'uli': "Napa patuju-ni hilou mpohirua' -ki Yohanes hi tana' to wao'? Ba doko' -koi mpohilo tauna to morara' nono-na, to hewa pimpi to nawui ngolu' molue hilou tumai? Uma-hawo, apa' uma hewa toe kehi-na Yohanes.
8Dacă nu, atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi sînt în casele împăraţilor.
8Jadi', hilou doko' mpohilo napa-dikoie? Ba doko' mpohilo tauna to ncola pohea-na? Uma wo'o-hawo, apa' tauna to ncola pohea-ra, hi tomi magau' -ra-wadi-hana.
9Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc;
9Jadi', hilou doko' mpohilo napa-dikoie? Ba doko' mpohilo nabi-dikoi? Ane tetu, makono lia. Apa' Yohanes tetui meliu ngkai nabi to ntani' -na.
10căci el este acela despre care s'a scris: ,Iată, trimet înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.`
10Apa' hi'a tetu-mi to mporodo nono-ra ntodea mpotarima-a, hewa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' owi. Na'uli' Alata'ala: `Hi'a toi-mi suro-ku, kuhubui-i meri'ulu ngkai Iko, bona mporodo ohea-nu.'"
11Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s'a sculat nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia cerurilor este mai mare decît el.
11Na'uli' wo'o-mi Yesus: "Mpu'u ku'uli' -kokoi: ngkai hawe'ea tauna to putu hi dunia' toi, uma ria haduaa to meliu kabohe tuwu' -na ngkai Yohanes Topeniu'. Aga ngkai wae lau, marasi' mpu'u-ra tauna to jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na. Nau' to kedi' lia tuwu' -ra, meliu kamarasi' -ra ngkai Yohanes.
12Din zilele lui Ioan Botezătorul pînă acum, Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi ceice dau năvală, pun mîna pe ea.
12Ngkai lomo' pobago-na Yohanes Topeniu' rata hi tempo toi, tauna to dada'a mpohuduwukui mpo'ewa topetuku' Alata'ala doko' mpokuasai-ra.
13Căci pînă la Ioan au proorocit toţi proorocii şi Legea.
13Ngkai nabi-nabi owi duu' hi Yohanes tempo toi, hawe'ea nabi pai' Atura Musa mpolowa napa to kana jadi'.
14Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină.
14Ria nabi owi to mpolowa karata-na nculii' nabi Elia. Jadi', ane dota nipangala', Yohanes toe-mile nabi Elia to ralowa owi-e.
15Cine are urechi de auzit, să audă.
15Hema to tilingaa, pe'epei lompe'!
16Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu nişte copilaşi, cari şed în pieţe, şi strigă la tovarăşii lor:
16"Uma mowo tauna to tuwu' tempo toi! Toi-mi lolita rapa' -ku to kurapai' -raka. Hira' hewa ana' to mohura hi wiwi' karajaa to mpobawai ema' -ra,
17,V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi nu v'aţi tînguit.`
17ra'uli': `Kibawai-koi molalowe, uma-koi dota goe' dohe-kai. Kibawai-koi motantangi', uma wo'o-koi dota geo' dohe-kai.'
18Căci a venit Ioan, nici mîncînd, nici bînd, şi ei zic: ,Are drac!`
18Batua-na: Yohanes Topeniu' uma rapokonoi, Aku' wo'o uma rapokonoi. Katumai-na Yohanes, mopuasa' -i pai' uma-i nginu to melanguhi. Rapoka'oja' -i, ra'uli': `Kahawia' -i-hanale!'
19A venit Fiul omului mîncînd şi bînd, şi ei zic: ,Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!` Totuş, Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei.``
19Hiaa' katumai-ku Aku' Ana' Manusia', nginu-a pai' ngkoni' -a. Rapoka'oja' wo'o-a-wadi, ra'uli': `Hilo-i! Tojampa, topalangu-langu, bale-ra topesingara' paja' pai' doo-ra topojeko'!' Aga nau' wae, ta'inca kamonoto-na patuju Alata'ala ane tanaa gau' topetuku' -na."
20Atunci Isus a început să mustre cetăţile în cari fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentrucă nu se pocăiseră.
20Ngkai ree, Yesus mpokamaro to Yahudi to mo'oha' hi ngata-ngata hi tana' Galilea, apa' nau' jau moto-mi nababehi anu mekoncehi hi ngata-ra, uma oa' -ra medea ngkai kehi-ra to dada'a.
21,,Vai de tine, Horazine!`` a zis El. ,,Vai de tine, Betsaido!`` Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit, cu sac şi cenuşă.
21Na'uli' Yesus: "Silaka-koi to Korazim pai' to Betsaida! Wori' moto-mi tanda mekoncehi kubabehi hi ngata-ni, aga uma oa' -koi medea ngkai jeko' -ni. Ane rapa' -na tanda mekoncehi toe rababehi hi rala ngata Tirus pai' Sidon, ke mahae-ramo-rana medea ngkai jeko' -ra, nau' bela-ra to Yahudi. Ke mpo'ala' karu' -ramo rapohea, pai' mpohawui' woto-ra hante awu, tanda kasoho' nono-ra.
22De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.
22Jadi', bona ni'inca: hi Eo Kiama mpai', meliu-pi pehuku' -na Alata'ala hi koi' ngkai pehuku' -na hi to Tirus pai' to Sidon.
23Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă la Locuinţa morţilor; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile, cari au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare pînă în ziua de astăzi.
23"Pai' koi' wo'o to Kapernaum! Ha ni'uli' -koina wae, na'ongko' napomolangko-koi mpai' Alata'ala-e? Uma-e'! Natadi pai' nahuku' lau-dakoi mpai'. Ane rapa' -na tanda mekoncehi to kubabehi hi ngata-ni tetu rababehi owi hi ngata Sodom, ke uma-hawo nakero Alata'ala, ke ria-pidi ngata toe duu' hewa toe-e lau.
24De aceea, vă spun, că în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decît pentru tine.``
24Jadi', bona ni'inca: hi Eo Kiama mpai' meliu-pi pehuku' -na Alata'ala hi koi' ngkai pehuku' -na hi to Sodom owi."
25În vremea aceea, Isus a luat cuvîntul şi a zis: ,,Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului, pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor.
25Nto'u toe, Yesus mosampaya, na'uli': "O Mama, Pue' langi' pai' dunia'! Mpo'uli' -a tarima kasi, apa' hawe'ea toe lau nupopohiloi-raka tauna to uma pe'incai, tapi' nuwunii' -raka tauna to nginca pai' tauna to pante,
26Da, Tată, Te laud, pentrucă aşa ai găsit Tu cu cale!``
26apa' wae-mi konoa-nu Mama.
27Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.
27"Hawe'ea-na natonu-maka Tuama-ku. Uma ria haduaa to mpo'incai-a, Aku' Ana' Alata'ala, muntu' Tuama-ku to mpo'inca-a. Wae wo'o uma ria to mpo'incai-i Tuama-ku, muntu' Aku' Ana' -na to mpo'inca-i, pai' hema-hema to kupopo'incai kahema-nai Tuama-ku.
28Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.
28"Mai-mokoi omea to lenge', pai' to motomo kinolo-ni, Aku' moto mpobole kinolo-ni.
29Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi dela Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.
29Kolo-mi kinolo to kupopokoloi-kokoi, pai' mpopetudui' -koi hi Aku', nirata moto mpai' kalompea' tuwu' kao' -ni. Apa' mo'olu-a pai' dingki' nono-ku.
30Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.``
30Hawa' -ku uma mokoro, pai' kinolo to kupopokoloi-kokoi monangko' -wadi."