¹În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într'o zi de Sabat. Ucenicii Lui, cari erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu şi să le mănînce.

¹Hangkani, Yesus pai' ana'guru-na ntara rala bonea hi Eo Sabat, eo pepuea' -ra to Yahudi. Bula-ra mpotara bonea toe, ana'guru-na mpotepo' wua' gandum pai' raru'a apa' mo'oro' -ra.

²Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: ,,Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.``

²Ria to Parisi to mpohilo-ra. To Parisi toera mpo'uli' -ki Yesus: "Hilo-dile ana'guru-nue! Mpotiboki-ra atura agama-ta, mobago-ra hi eo pepuea'!"

³Dar Isus le -a răspuns: ,,Oare n'aţi citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el şi ceice erau împreună cu el?

³Natompoi' Yesus: "Ha uma ria nibasa napa to nababehi Daud hante ema' -na owi apa' mo'oro' -ra-rawoe?

⁴Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, şi a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu -i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor?

⁴Mesua' -ramo hi rala tomi pepuea', pai' -ra mpokoni' roti to rapopepue' hi Alata'ala. Ane ntuku' ada agama-ta, imam-wadi-hana to ma'ala mpokoni' roti toe. Aga nau' wae, gau' -na Daud toe uma-hawo naposala'.

⁵Sau n'aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuş sînt nevinovaţi?

⁵Penonoi wo'o napa to te'uki' hi rala Atura Musa: imam-imam hi rala Tomi Alata'ala, mobago moto-ra hi eo pepuea', hiaa' uma-hawo raposala'.

⁶Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decît Templul.

⁶Jadi', peliu-nami Aku', apa' Aku' meliu ngkai Tomi Alata'ala.

⁷Dacă aţi fi ştiut ce însemnează: ,Milă voiesc, iar nu jertfe,` n'aţi fi osîndit pe nişte nevinovaţi.

⁸Apa' Aku' Ana' Manusia', ria kuasa-ku mpo'uli' napa to ma'ala rababehi hi eo pepuea'. "Hi rala Buku Tomoroli', Alata'ala mpo'uli' hewa toi: `Uma kuperapi' porewua to nipopepue' hi Aku'. To kuperapi' -le, bona ma'ahi' -koi hi doo.' Jadi', ane ke ni'inca-hawo batua-na lolita toe-e, ke uma-hawo nisalai' -ra to uma masala'."

⁸Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.``

⁹Pe'ongko' -na Yesus ngkai ree, hilou-i hi hantomi tomi posampayaa to Yahudi.

⁹Isus a plecat de acolo, şi a intrat în sinagogă.

¹⁰Hi ree, ria hadua tauna to mate pale-na hamali. Ba hangkuja dua tauna mpali' kasalaa' Yesus, meka' ba mobago-i-hana hi eo pepuea'. Toe pai' mepekune' -ra hi Yesus, ra'uli': "Guru, ha ma'ala moto-hawo mpaka'uri' topeda' hi eo pepuea' -e?"

¹⁰Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mînă uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: ,,Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?``

¹¹Natompoi' Yesus: "Rapa' -na ria bima-ta hama'a, pai' bima toe monawu' hi rala wulou'laa hi eo pepuea', ha tapelele' -imi hi rala wulou'laa-e! Ha uma tahore-i nau' hi eo pepuea' -e!

¹¹El le -a răspuns: ,,Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi -i cade într'o groapă, în ziua Sabatului, să n'o apuce şi s'o scoată afară?

¹²Hiaa' manusia' meliu tuwu' -na ngkai bima. Jadi' ane wae, ma'ala lia-ta mpotulungi tauna hi eo pepuea'."

¹²Cu cît mai de preţ este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.``

¹³Oti toe Yesus mpo'uli' -ki tauna to mate pale-na toei: "Tanoa pale-nu!" Kanatanoa-nami-hawo pale-na, ncaliu mo'uri' -mi, moroho nculii' hewa pale-na to hamali.

¹³Atunci a zis omului aceluia: ,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna s'a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.

¹⁴Ngkai ree, malai-ramo to Parisi ngkai tomi posampayaa, pai' -ra mpali' akala bona Yesus rapatehi.

¹⁴Fariseii au ieşit afară, şi s'au sfătuit cum să omoare pe Isus.

¹⁵Na'inca Yesus karia-na patuju-ra to Parisi to dada'a hi Hi'a. Toe pai' malai-imi ngkai ree, pai' wori' tauna to mpotuku' -i. Mpaka'uri' -i hawe'ea-ra to peda'.

¹⁵Dar Isus, ca unul care ştia lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii,

¹⁶Pai' na'uli' -raka: "Neo' nitolele hilau napa to kubabehi-kokoi toi."

¹⁶şi le -a poruncit cu totdinadinsul să nu -L facă cunoscut;

¹⁷Jadi', madupa' -mi Lolita Alata'ala to napohowa' nabi Yesaya owi. Hewa toi moni-na:

¹⁷ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:

¹⁸"Hi'a toi-mi Batua-ku to kupelihi, kupe'ahi' -i, pai' napakagoe' nono-ku. Inoha' -ku kuwai' -ki. Kamonoa' poparenta-ku naparata hi hawe'ea tauna.

¹⁸,,Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata.

¹⁹Uma-i mehono', uma-i mejeu', uma napesukui mololita hi karajaa.

¹⁹El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu -I va auzi glasul pe uliţe.

²⁰Tauna to lente pepangala' -ra, uma-ra na'oho'. Natulungi-ra to ncaruku' mepangala'. Mobago ncuu-i duu' -na poparenta-na Alata'ala to monoa' rata hi dunia'.

²⁰Nu va frînge o trestie ruptă, şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, pînă va face să biruie judecata.

²¹Hawe'ea manusia' mposarumaka-i."

²¹Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.``

²²Oti toe, ria wo'o tauna to tumai hi Yesus mpokeni hadua tauna to kahawia'. Tauna toei, wero pai' uma-i howa' mololita. Yesus mpaka'uri' -i, alaa-na pehilo pai' howa' -imi mololita.

²²Atunci I-au adus un îndrăcit orb şi mut; şi Isus l -a tămăduit, aşa că mutul vorbea şi vedea.

²³Konce-ramo tauna to mpohilo toe, alaa-na momepekune' -ramo, ra'uli': "Meka' Hi'a toi-mi Magau' Topetolo' muli Magau' Daud to rajanci owi-e!"

²³Toate noroadele, mirate, ziceau: ,,Nu cumva este acesta Fiul lui David?``

²⁴Kara'epe-na to Parisi lolita toe, ra'uli': "Ah, kuasa-na tetu-le ngkai Beelzebul, magau' hawe'ea seta. Toe-hawo pai' ria baraka' -na mpopalai seta-e."

²⁴Cînd au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: ,,Omul acesta nu scoate dracii decît cu Beelzebul, domnul dracilor!``

²⁵Ntaa' na'inca-di Yesus napa to hi rala nono-rae. Toe pai' na'uli' -raka: "Ane rapa' -na ria hadua magau', pai' ntodea hi rala kamagaua' -na ntora mome'ewa, bate mogero mpai' kamagaua' -na toe-e. Ane tau hangata ba tau hantina ntora motuda', uma mpai' hintuwu' ngata ba posantinaa toe.

²⁵Isus, care le cunoştea gîndurile, le -a zis: ,,Orice împărăţie desbinată împotriva ei însăş, este pustiită; şi orice cetate sau casă, desbinată împotriva ei însăş, nu poate dăinui.

²⁶Wae wo'o hi kamagaua' seta. Ane magau' seta mpopalai hingka seta-na, batua-na seta mpo'ewa hingka seta-na, alaa-na mogero mpai' kamagaua' -na seta toe.

²⁶Dacă Satana scoate afară pe Satana, este desbinat; deci, cum poate dăinui împărăţia lui?

²⁷Ni'uli' Aku' mpopalai seta hante kuasa ngkai Beelzebul. Aga ria wo'o doo-ni moto to mpopalai seta. Hante kuasa napa doo-ni tetu mpopalai seta? Tantu hante kuasa Alata'ala. Jadi', ngkai pobabehi doo-ni moto, monoto-mi kamasala' pebalihi-ni tetu.

²⁷Şi dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine -i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri.

²⁸Aku' mpopalai seta hante baraka' ngkai Inoha' Alata'ala. Jadi', ngkai toe monoa' -mi ni'inca karata-nami tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi laintongo' -ni.

²⁸Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi.

²⁹"Seta ma'ala rarapai' -ki tauna to parimuku. Ane mesua' -ta hi rala tomi tauna to parimuku doko' mpo'ala' ihi' tomi-na, kana tahoo' ncala' -i, pai' lako' ma'ala tapatau' rewa-na. Wae wo'o, ane Aku' mpopalai seta, batua-na, meliu kuasa-ku ngkai seta.

²⁹Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare, şi să -i jăfuiască gospodăria, dacă n'a legat mai întîi pe cel tare? Numai atunci îi va jăfui casa.

³⁰"Hema to uma tono' hi Aku', kakono-na bali' -ku-imi. Hema to uma mpotulungi-a mobago, hi'a to mpobalinai' pobago-ku.

³⁰Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu strînge cu Mine, risipeşte.

³²Jadi', bona ni'inca: hawe'ea jeko' pai' lolita pesapuaka manusia' ma'ala ra'ampungi. Ane ria tauna to mposapuaka-a ka'Aku' -na Ana' Manusia', ma'ala-pidi te'ampungi sala' -na toe. Aga ane mposapuaka-i Inoha' Tomoroli', uma ria ampungia-na, lompe' tempo toi, lompe' hi eo mpeno-na."

³¹De aceea vă spun: Orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfînt nu le va fi iertată.

³³Na'uli' tena Yesus mpo'uli' -raka to Parisi: "Ane kaju to lompe' -i, lompe' wo'o-hawo wua' -na. Ane kaju to uma lompe' -i, uma wo'o-hawo lompe' wua' -na. Kalompe' -na kaju ba ka'uma-na, incana hi wua' -na.

³²Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfînt, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.

³⁴Dada'a lia-koi! Uma ami' -koi ma'ala mpohowa' lolita to lompe' -e, bo dada'a-dakoie. Apa' napa ihi' nono-ta, toe wo'o to howa' hi wiwi-ta.

³³Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău: căci pomul se cunoaşte după rodul lui.

³⁵Tauna to lompe' -hana, bate mpohowa' lolita to lompe' -ra, apa' ntora mpoinono-ra to lompe'. Wae wo'o tauna to dada'a, dada'a wo'o lolita-ra, apa' ntora mpoinono to dada'a-ra.

³⁴Pui de năpîrci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, cînd voi sînteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

³⁶Jadi', bona ni'inca: hi Eo Kiama mpai', butu dua tauna kana mpotangku butu mela lolita-na. Nau' lolita to uma motuju, kana natangku.

³⁵Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.

³⁷Apa' ngkai lolita-ta moto-hawo mpai', rabotuhi kamasala' -ta ba kamonoa' -ta."

³⁶Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care -l vor fi rostit.

³⁸Oti toe, ba hangkuja dua guru agama pai' to Parisi mpo'uli' -ki Yesus: "Guru, doko' -ka-kaina mpohilo-ko mpobabehi tanda to mekoncehi, bona monoa' ki'inca kangkai Alata'ala-na mpu'u-ko."

³⁷Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osîndit.``

³⁹Na'uli' Yesus: "Uma mowo kada'a-ni koi' tetu lau! Meleli' oa' -ko-koina ngkai Alata'ala! Merapi' -koi bona kupopohiloi-koi tanda to mekoncehi. Aga uma hanyalaa tanda mekoncehi to rapopohiloi-kokoi. Sampale to rapopohiloi-kokoi, tanda hewa to jadi' hi nabi Yunus owi.

³⁸Atunci unii din cărturari şi din Farisei au luat cuvîntul, şi I-au zis: ,,Învăţătorule, am vrea să vedem un semn dela Tine!``

⁴⁰Hewa nabi Yunus tolu eo tolu mengi hi rala ta'i uru bohe, wae wo'o mpai' Aku' Ana' Manusia' hi rala daeo' tolu eo tolu mengi.

³⁹Drept răspuns, El le -a zis: ,,Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decît semnul proorocului Iona.

⁴¹Hi Eo Kiama mpai', pue' ngata Niniwe rapotuwu' nculii' hangkaa-ngkania hante koi' to tuwu' tempo toi, pai' -ra mpotudo' sala' -ni. Apa' hira', medea-ramo-rana ngkai jeko' -ra kampo'epe-ra pololita nabi Yunus. Hiaa' ria-mi hi laintongo' -ni to meliu kabohe tuwu' -na ngkai nabi Yunus, aga uma oa' nipangala' lolita-na.

⁴⁰Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pîntecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pămîntului.

⁴²Wae wo'o hi Eo Kiama, raja bine ngkai Selatan rapotuwu' nculii' hangkaa-ngkania hante koi' to tuwu' tempo toi, pai' natudo' sala' -ni. Apa' momako' -i tumai ngkai ngata-na to molaa lia, apa' doko' mpu'u-i mpo'epe lolita Magau' Salomo to pante lia. Hiaa' ria-mi hi laintongo' -ni to meliu kabohe tuwu' -na ngkai Salomo, aga uma oa' nipangala' lolita-na.

⁴¹Bărbaţii din Ninive se vor scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l vor osîndi, pentru că ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decît Iona.

⁴³"Tauna to dada'a to tuwu' tempo toi ma'ala rarapai' -ki hadua tauna to napesuai' anudaa'. Malai-imi anudaa' ngkai tau toei, pai' -i modao' -dao' hi kawaoa' -na mpali' po'ohaa' -na. Apa' uma ria naruai', na'uli' -mi: `Agina nculii' lau-ama hi po'ohaa' to kupalahii toe wengi ria.'

⁴²Împărăteasa dela Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l va osîndi, pentru că ea a venit dela marginile pămîntului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decît Solomon.

⁴⁴Ponculi' -nami hilou hi tauna to napalahii-e wengi, nahilo-hawo uma ria to mpo'ohai' -i. Tauna toei hewa tomi to boa-wadi, molela' tepehaii, hinapa' hiloa-na.

⁴³Duhul necurat, cînd a ieşit dintr'un om, umblă prin locuri fără apă, căutînd odihnă, şi n'o găseşte.

⁴⁵Toe pai' hilou ncala' -i mpokio' pitu hingka anudaa' -na to meliu kadada'a-ra ngkai hi'a. Tumai-ramo mesua' hi tauna to napalahii toe-e wengi, pai' mo'oha' -ramo hi ree. Ka'omea-na tampai kampe'ahii' tauna toei ngkai lomo' -na. Wae wo'o mpai' to majadi' hi tauna to dada'a tempo toi: meliu lau-mi mpai' kasilaka-ra, apa' oja' -ra mpotarima-a."

⁴⁴Atunci zice: ,,Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, cînd vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită.

⁴⁶Bula-na Yesus mololita-pidi mpololitai tauna to wori', rata-mi tina-na hante ompi' -ompi' -na. Mokore-ra hi mali tomi doko' mpololitai-i.

⁴⁵Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decît el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decît cea dintîi. Tocmai aşa se va întîmpla şi cu acest neam viclean.``

⁴⁷Hadua tauna mpo'uli' -ki Yesus: "Guru, oe-ra ria tina-nu pai' ompi' -nu hi mali-na, doko' mpohirua' -koko."

⁴⁶Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El.

⁴⁹Ngkai ree, Yesus mpotudo' ana'guru-na pai' na'uli': "Ane tina-ku pai' ompi' -kule, hira' toe-ramo lau.

⁴⁷Atunci cineva I -a zis: ,,Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi caută să vorbească cu Tine.``

⁵⁰Apa' hema-hema to mpobabehi konoa Tuama-ku to hi rala suruga, hira' -mi ompi' -ku pai' hira' -mi tina-ku."

⁴⁸Dar Isus a răspuns celui ce -I adusese ştirea aceasta: ,,Cine este mama Mea, şi cari sînt fraţii Mei?``

⁴⁹Apoi Şi -a întins mîna spre ucenicii Săi şi a zis: ,,Iată mama Mea şi fraţii Mei!

⁵⁰Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.``