¹În aceeaş zi, Isus a ieşit din casă, şi şedea lîngă mare.

¹Hi eo toe wo'o, malai-imi Yesus ngkai tomi toe hilou hi wiwi' rano, pai' -i mohura.

²O mulţime de noroade s'au strîns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într'o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm.

²Wori' lia tauna morumpu mpotololiki-i, toe pai' hilou-imi mpohawi' sakaya, mohura hi rala-na, pai' tauna to wori' mokore hi talinti.

³El le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, şi le -a zis: ,,Iată, sămănătorul a ieşit să samene.

³Wori' nyala lolita rapa' natudui' -raka, na'uli': "Ria hadua topohawu' hilou mohawu'.

⁴Pe cînd sămăna el, o parte din sămînţă a căzut lîngă drum, şi au venit păsările şi au mîncat -o.

⁴Rala mpohawu' -na toe, ria hawua' -na to monawu' hi mata ohea. Rata danci mpotilo' hawua' toe duu' -na oti.

⁵O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n'avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n'a găsit un pămînt adînc.

⁵Ria wo'o to monawu' hi tana' to watua, hangkedi' -wadi tana' -na. Hinawu' -na toe sohi' lia tuwu', apa' moreni' tana' -na.

⁶Dar, cînd a răsărit soarele, s'a pălit; şi, pentrucă n'avea rădăcini, s'a uscat.

⁶Kamorani' -na eo, molaju-imi duu' -na bangi, apa' uma monala rali' -na.

⁷O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, şi au înecat -o.

⁷Ria wo'o to monawu' hi laintongo' rui. Tuwu' rui mpo'upi' hinawu' toe, alaa-na mate.

⁸O altă parte a căzut în pămînt bun, şi a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul şaizeci, şi altul treizeci.

⁸Ria wo'o hawua' to monawu' hi tana' to morudu'. Mowua' hawua' toe, ria to ha'atu ngkani ngkai hinawu' -na, ria to ono mpulu', ria to tolu mpulu'.

⁹Cine are urechi de auzit, să audă.``

⁹Hema-koi to tilingaa, pe'epei lompe'!"

¹⁰Ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,De ce le vorbeşti în pilde?``

¹⁰Tumai-ramo ana'guru-na mpomohui' -i, pai' -ra mepekune', ra'uli': "Guru, napa pai' mpake' lolita rapa' -ko ane mpotudui' ntodea-e?"

¹¹Isus le -a răspuns: ,,Pentrucă vouă v'a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le -a fost dat.

¹¹Na'uli' Yesus: "Owi, Alata'ala ko'ia mpopo'incai manusia' beiwa-i mpai' jadi' Magau' hi dunia'. Aga hewa toe lau, napopo'incai-mokoi tudui' toe. Tapi' ane ntodea-hana, uma napiliu-ra omea mpo'inca tudui' toe. Toe pai' kuwalatu-raka hante lolita rapa'.

¹²Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.

¹²Tauna to mpotarima Lolita Alata'ala, ranotohi nono-ra bona kawoo-woria' Lolita Alata'ala to ra'inca. Aga tauna to uma dota mpotarima Lolita Alata'ala, nau' ria hangkedi' to ra'inca, ra'alai' lau-ra.

¹³De aceea le vorbesc în pilde, pentrucă ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg.

¹³Toe pai' mololita hante lolita rapa' -ae ane mpololitai-a ntodea, apa' tilingaa moto-ra aga uma ra'incai batua-na to ra'epe. Mataa moto-ra aga uma ra'incai batua-na to rahilo.

¹⁴Şi cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice: ,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea.

¹⁴Ngkai toe, madupa' -mi Lolita Alata'ala to napohowa' nabi Yesaya owi. Hewa toi moni-na: `Pe'epe moto-ra, aga uma oa' ra'incai batua-na. Pehilo moto-ra, aga hewa to uma oa' rahiloi mpu'u.

¹⁵Căci inima acestui popor s'a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.`

¹⁵Apa' moko'o nono-ra, mengkawongo-ra pai' mengkawero-ra: oja' -ra pehilo hante mata-ra, oja' -ra pe'epe hante tilinga-ra, oja' -ra ranotohi nono-ra. Toe pai' uma-ra mpai' nculii' hi Aku', pai' uma-ra kuwai' kalompea'.'"

¹⁶Dar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud!

¹⁶Na'uli' wo'o-mi Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Aga koi', uma mowo kamarasi' -ni, apa' nihilo-mi-koina napa to kubabehi, pai' ni'epe-mi-koina tudui' -ku.

¹⁷Adevărat vă spun că, mulţi prooroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe cari le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe cari le auziţi voi, şi nu le-au auzit.

¹⁷Mpu'u-mpu'u ku'uli' -kokoi: wori' nabi pai' tauna to monoa' owi to doko' mpohilo napa to nihilo koi' toi, aga uma-rana rahiloi. Doko' lia-ra mpo'epe napa to ni'epe-mi koi', aga uma-rana ra'epei.

¹⁸Ascultaţi dar ce însemnează pilda sămăntorului.

¹⁸"Pe'epei, ku'uli' -kokoi napa batua-na lolita rapa' topohawu' toe we'i.

¹⁹Cînd un om aude Cuvîntul privitor la Împărăţie, şi nu -l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost sămănat în inima lui. Acesta este sămînţa căzută lîngă drum.

¹⁹Hawua' to monawu' hi mata ohea mpobatuai tauna to mpo'epe moto kareba to mpo'uli' beiwa Alata'ala jadi' Magau', aga uma rapoinono. Rata anudaa' mpohagoi-ra lolita toe ngkai rala nono-ra.

²⁰Sămînţa căzută în locuri stîncoase, este cel ce aude Cuvîntul, şi -l primeşte îndată cu bucurie;

²⁰"Hawua' to monawu' hi tana' to watua-hawo mpobatuai tauna to mpo'epe Kareba Lompe', ncaliu goe' nono-ra mpo'epe.

²¹dar n'are rădăcină în el, ci ţine pînă la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el.

²¹Aga uma moroho pepangala' -ra, toe pai' uma-ra ntaha mahae. Ane rabalinai' -ra ba rapakasusa' sabana pepangala' -ra hi Kareba Lompe' toe, kamo'ungkere' -rami.

²²Sămînţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvînt, şi ajunge neroditor.

²²"Hawua' to monawu' hi olo' rui-hawo mpobatuai tauna to mpo'epe Lolita Alata'ala, aga sese' -ra ntora mpenonoi katuwu' -ra hi rala dunia' -wadi, pai' doko' -ra mporumpu rewa dunia' -wadi. Hawe'ea toe mposesei' -ra, alaa-na uma ria po'ohaa' Lolita Alata'ala hi rala nono-ra, pai' uma ria kalaua-na Lolita toe hi katuwu' -ra.

²³Iar sămînţa căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul şi -l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.``

²³"Hawua' to monawu' hi tana' to morudu' -hawo mpobatuai tauna to mpo'epe Lolita Alata'ala pai' rapoinono mpu'u. Hi tauna toe-ramo Lolita Alata'ala mowua' mpu'u. Ria to mowua' hangkedi', ria to mowua' wori', ria to mowua' wori' lia."

²⁴Isus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a sămănat o sămînţă bună în ţarina lui.

²⁴Yesus mpololita hanyala-pi lolita rapa' hi ntodea, na'uli': "Ane Alata'ala jadi' Magau' hi dunia', kajadi' -na hewa jarita toi: Hadua topobonea hilou mpohawu' hinawu' to lompe' hi bonea-na.

²⁵Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a sămănat neghină între grîu, şi a plecat.

²⁵Rala-na hamengi bula tauna leta', rata bali' -na topobonea toei, mpohawui' bonea toe hante wua' kowo' to neo' hibalia pae poraui-na, pai' -i malai.

²⁶Cînd au răsărit firele de grîu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.

²⁶Tuwu' mpu'u-mi pae toe duu' -na huwu, incana wo'o-mi-hawo kowo' hi olo' pae.

²⁷Robii stăpînului casei au venit, şi i-au zis: ,Doamne, n'ai sămănat sămînţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?`

²⁷Rata-ramo to ngkoni' gaji' mpo'uli' -ki topobonea toei: `Tuama, hawua' to lompe' moto-di to tahawu' -e. Ngkaiapa-di kowo' toe-e ria?'

²⁸El le -a răspuns: ,Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.` Şi robii i-au zis: ,Vrei dar să mergem s'o smulgem?`

²⁸"Na'uli' pue' bonea toei: `Tetu-le pobago bali' -ta.' "Ngkai ree, ra'uli' wo'o-mi to ngkoni' gaji' toera: `Ane nupokono, hilou kiwuka kowo' toe ria!'

²⁹,Nu`, le -a zis el, ,ca nu cumva, smulgînd neghina, să smulgeţi şi grîul împreună cu ea.

²⁹"Na'uli' pue' bonea: `Neo', apa' ane niwuka kowo' -na, nipoiwukai mpai' pae-na.

³⁰Lăsaţi-le să crească amîndouă împreună pînă la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: ,Smulgeţi întîi neghina, şi legaţi -o în snopi, ca s'o ardem, iar grîul strîngeţi -l în grînarul meu.`

³⁰Pelele' moto-mi kowo' tuwu' hangkaa-ngkania hante pae, duu' -na tempo mepae. Kuhubui-ra-damo topepae mpowuka ulu kowo', rarumpu, ratomo' pai' rasuwe. Oti toe, pai' lako' rapalimpuru-di pae-e, pai' ratimamahi hi rala wilulu-ku.'"

³¹Isus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l -a luat un om şi l -a sămănat în ţarina sa.

³¹Oti toe Yesus mpo'uli' tena hanyala-pi lolita rapa' hi ntodea, na'uli': "Ane Alata'ala jadi' Magau' hi dunia', kajadi' -na hewa jarita toi: Ria hadua tauna ngala' unto' hawi, lou nahawu' hi pampa-na.

³²Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate seminţele; dar, după ce a crescut, este mai mare decît zarzavaturile şi se face un copac, aşa că păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.``

³²Unto' toe monete' lia, meliu kakedi' -na ngkai unto' to ntani' -na. Aga ane tuwu' -i-damo, meliu-mi kabohe-na ngkai ngkojo to ntani' -na. Tuwu' -i hewa hangkaju kaju, alaa-na rata danci mpobabehi peta-ra hi ra'a-na."

³³Le -a spus o altă pildă, şi anume: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat, pe care l -a luat o femeie şi l -a pus în trei măsuri de făină de grîu, pînă s'a dospit toată plămădeala.``

³³Ria-pi hanyala lolita rapa' to na'uli' hi ntodea. Na'uli': "Ane Alata'ala jadi' Magau' hi dunia', kajadi' -na hewa toi: Hadua tobine mpo'ala' ragi hangkedi', nagalo hante lunu to wori'. Mahae-hae, woke' -mi omea."

³⁴Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea de loc fără pildă,

³⁴Yesus mpotudui' ntodea hawe'ea toe we'i lau mpake' lolita rapa'. Uma ria to natudui' -raka ane uma hante lolita rapa'.

³⁵ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: ,,Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse dela facerea lumii.``

³⁵Ngkai toe, madupa' -mi lolita to na'uki' nabi owi-e: Kutudui' -ra hante lolita rapa'. Kuparata-raka tudui' to tewunii' ngkai lomo' kajadi' dunia'."

³⁶Atunci Isus a dat drumul noroadelor, şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,Tîlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină.``

³⁶Oti toe, Yesus mpalahii tauna to wori' toera, pai' -i mesua' hi rala tomi. Tumai-ramo ana'guru-na mpomohui' -i, ra'uli': "Guru, uli' -kakai pe' batua lolita rapa' kowo' to hi olo' pae-e."

³⁷El le -a răspuns: ,,Cel ce samănă sămînţa bună, este Fiul omului.

³⁷Na'uli' Yesus: "Pue' bonea to mpohawu' hawua' to lompe' -le, mpobatuai Aku' -mi, Ana' Manusia'.

³⁸Ţarina, este lumea; sămînţa bună sînt fiii Împărăţiei; neghina, sînt fiii Celui rău.

³⁸Bonea, mpobatuai dunia' toi. Hawua' to lompe', mpobatuai tauna to jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na. Kowo' mpobatuai tauna to mpotuku' Magau' Anudaa'.

³⁹Vrăjmaşul, care a sămănat -o, este Diavolul; secerişul, este sfîrşitul veacului; secerătorii, sînt îngerii.

³⁹Bali' to mpohawu' kowo', hi'a-mi Magau' Anudaa'. Tempo mepae, mpobatuai Eo Kiama. Pai' tauna topepae, mpobatuai mala'eka.

⁴⁰Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfîrşitul veacului.

⁴⁰Hewa kowo' rarumpu pai' rasuwe, wae wo'o mpai' tauna to dada'a nto'u Eo Kiama.

⁴¹Fiul omului va trimete pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, cari sînt pricină de păcătuire şi pe ceice săvîrşesc fărădelegea,

⁴¹Aku' Ana' Manusia' mpohubui mala'eka-ku hilou mporumpu hawe'ea to dada'a pai' hawe'ea to mepahala'nawu' ngkai laintongo' ntodea-ku.

⁴²şi -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor

⁴²Hawe'ea tauna toera ratadi hi rala apu to wewo'. Hi ria-ra mpai' ntora geo' pai' ntodohaka.

⁴³Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.

⁴³Tapi' tauna to monoa' po'ingku-ra, uma mpai' mowo kabohe tuwu' -ra nto'u toe. Mehini-ra hewa eo hi rala Kamagaua' Alata'ala Tuama-ra. Hema to tilingaa, pe'epei lompe'!"

⁴⁴Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într -o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea.

⁴⁴Na'uli' Yesus: "Ane kita' jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na, toe meliu kalompe' -na ngkai hawe'ea to ntani' -na. Kajadi' -na hewa lolita rapa' toi: Hadua tauna mporua' bulawa to tetawu hi rala tana', masuli' lia oli-na, kaliliu natawuhi nculii'. Ngkai kagoe' nono-na, kahilou-nami hi tomi-na mpobalu' hawe'ea rewa-na, na'oli-ki tana' pomporuaa' -na bulawa toe.

⁴⁵Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.

⁴⁵"Wae wo'o, ane kita' jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na, kajadi' -na hewa lolita rapa' toi: Ria hadua padaga to mpali' hanyala watu to rahanga' mutiara.

⁴⁶Şi, cînd găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi -l cumpără.

⁴⁶Wae kanarua' -na hameha' mutiara to masuli' lia oli-na, kahilou-nami mpobalu' hawe'ea rewa-na, pai' na'oli-ki mutiara toe.

⁴⁷Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti.

⁴⁷"Ane Alata'ala jadi' Magau' hi dunia', kajadi' -na hewa lolita rapa' toi: Hameha' jala' to bohe ratene' hi rala rano. Wori' nyala bau' mesua' hi rala-na.

⁴⁸Dupăce s'a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos, aleg în vase ce este bun, şi aruncă afară ce este rău.

⁴⁸Ka'ihia' -nami jala', topebau' mpohore jala' -ra hilou hi role-na, pai' mohura-ramo mpopelihi bau' woko' jala' -ra. To lompe' rapuna' hi pontu'ua-ra, to uma lompe' rapetadi.

⁴⁹Tot aşa va fi şi la sfîrşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni,

⁴⁹Wae-mi mpai' hi Eo Kiama-e: mala'eka-mala'eka hilou mpogaa' tauna to dada'a pai' tauna to monoa'.

⁵⁰şi -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.``

⁵⁰Tauna to dada'a rapetadi hi rala apu naraka. Hi ria-ra mpai' ntora geo' pai' ntodohaka."

⁵¹,,Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?`` i -a întrebat Isus. -,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei.

⁵¹Oti toe, Yesus mpekune' -ra ana'guru-na, na'uli': "Ha nipaha wa lolita rapa' -ku toe-e we'i lau?" Ratompoi': "Kipaha moto."

⁵²Şi El le -a zis: ,,De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.``

⁵²Ngkai ree, na'uli' wo'o-miraka: "Ane wae, oi wo'o-pi hanyala lolita rapa' -ku: Ane ria guru agama Yahudi to mpopetudui' tudui' to mpo'uli' kamoparenta-na Alata'ala jadi' Magau' -ta, guru agama toe ma'ala rarapai' -ki pue' tomi: ngkai pontimamahia rewa-na na'ue' pai' napopehuwu rewa to hae pai' rewa to bo'u wo'o."

⁵³După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.

⁵³Kahudu-na Yesus mpololita hawe'ea lolita rapa' toe, malai-imi ngkai ree,

⁵⁴A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce -L auzeau, se mirau şi ziceau: ,,De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea?

⁵⁴hilou hi ngata-na moto. Hi ria-i metudui' hi rala tomi posampayaa. Konce-ramo tauna to mpo'epe lolita-na, ra'uli': "Hema-di to mpotudui' -i pai' -i pante hewa toe-e? Pai' ngkaiapa baraka' -na mpobabehi anu mekoncehi-e?

⁵⁵Oare nu este El fiul tîmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sînt ei fraţii Lui?

⁵⁵Bo ana' topowangu tomi-i-wadi-hawo. Tina-na, Maria. Ompi' -na hira' Yakobus, Yusuf, Simon pai' Yudas.

⁵⁶Şi surorile Lui nu sînt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?``

⁵⁶Ompi' -na tobine, ria omea wo'o-ra dohe-ta hi rehe'i. Napa-di-hana pai' ria-ki baraka' -na mpobabehi hawe'ea toe-e lau?"

⁵⁷Şi găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le -a zis: ,,Nicăieri nu este preţuit un prooroc mai puţin decît în patria şi în casa Lui.``

⁵⁷Toe pai' oja' -ra mepangala' hi Yesus. Ngkai ree, Yesus mpo'uli' -raka: "Hadua nabi bate rabila' hiapa kahilouaa-na. Aga hi ngata-na pai' hi tomi-na moto, uma lau-i rabila'."

⁵⁸Şi n'a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor.

⁵⁸Toe pai' Yesus uma mpobabehi wori' tanda mekoncehi hi ria, apa' uma-ra mepangala'.