¹În vremea aceea, cîrmuitorul Irod, a auzit vorbindu-se despre Isus;

¹Nto'u toe topoparenta hi Galilea, Herodes Antipas. Na'epe Herodes napa to nababehi Yesus.

²şi a zis slujitorilor săi: ,,Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi, şi deaceea se fac minuni prin el.``

²Toe pai' na'uli' -raka topobago-na: "Bate Yohanes Topeniu' -le Yesus toei lou! Tuwu' nculii' -imi! Toe-hana pai' ria baraka' -na mpobabehi tanda to mekoncehi."

³Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi -l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip;

⁴Hewa toi tutura kamate-na Yohanes Topeniu'. Magau' Herodes mpo'ago Herodias, tobine ompi' -na moto to rahanga' Filipus. Wori' ngkani Yohanes mpokamaro Herodes ngkai gau' -na toe, na'uli' -ki: "Uma-ko ma'ala mpotobine tobine tetui! Gau' -nu tetu mpotiboki Atura Musa!" Ngkai ree, Herodes mpopahawa' tantara-na mpohoko' Yohanes. Rahoko' mpu'u-imi, rahoo', pai' -i ratarungku'.

⁴pentrucă Ioan îi zicea: ,,Nu-ţi este îngăduit s'o ai de nevastă.``

⁵Kakono-na, Herodes doko' mpopatehi lau-imi, aga me'eka' -i mpoka'eka' ntodea, apa' ra'uli' ntodea, Yohanes toe hadua nabi.

⁵Irod ar fi vrut să -l omoare, dar se temea de norod, pentrucă norodul privea pe Ioan ca pe un prooroc.

⁶Ngkai ree, nto'u-na Herodes mpobabehi karamea mpokiwoi eo kaputua-na, ana' -na Herodias tobine modero' hi nyanyoa torata. Goe' lia-i Herodes mpohilo podero' -na.

⁶Dar, cînd se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor, şi a plăcut lui Irod.

⁷Nakeni kagoe' -na rahi, mojanci pai' mosumpa-i hi toronaa toei, na'uli' -ki: "Napa-napa to nuperapi', bate kuwai' -ko!"

⁷Deaceea i -a făgăduit cu jurămînt că îi va da orice va cere.

⁸Mpo'epe toe, Herodias mpo'ukei' ana' -na bona mperapi' woo' Yohanes Topeniu'. Jadi', na'uli' toronaa toei mpo'uli' -ki Herodes: "Merapi' -a woo' -na Yohanes Topeniu' ratu'u hi lolo dula toi!"

⁸Îndemnată de mamă-sa, ea a zis: ,,Dă-mi aici, într -o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!``

⁹Mpo'epe pomperapia' toe-di, kasoho' -nami nono-na Herodes. Aga nau' wae, apa' mpolia' mosumpa-imi we'i ra'epe torata-nae, toe pai' mohawa' -imi bona pomperapia' toronaa toei rapadupa'.

⁹Împăratul s'a întristat; dar din pricina jurămintelor sale, şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i -l dea.

¹⁰Nahubui-mi tantara-na hilou hi rala tarungku' mpopata' wuroko' Yohanes.

¹⁰Şi a trimes să taie capul lui Ioan în temniţă.

¹¹Woo' Yohanes toe rakeni hi lolo dula, ratonu-ki toronaa toei, pai' hi'a mpokeni hilou hi tina-na.

¹¹Capul a fost adus într'o farfurie, şi dat fetei, care l -a dus la mamă-sa.

¹²Kara'epe-na topetuku' -na Yohanes kamate-nami, hilou-ramo-rawo mpo'ala' woto-na pai' ratana. Oti toe pai' -ra hilou mpokeni tolele-na hi Yesus.

¹²Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat, şi s'au dus de au dat de ştire lui Isus.

¹³Kana'epe-na Yesus tolele kamate-na Yohanes toe, pehawi' -nami hi sakaya, pai' -i malai ngkai ree hilou hi kawaoa' -na. Patuju Yesus bona ntodea neo' mpotuku' -i. Ntaa' we'i, kara'epe-na ntodea kahilou-nami Yesus, pe'ongko' -ra wo'o-mi-rawo ngkai ngata-ra hilou mpotuku' -i, aga merole-ra-rana.

¹³Isus, cînd a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într'o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într'un loc pustiu. Noroadele, cînd au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s'au luat după El pe jos.

¹⁴Pehompo-na Yesus ngkai sakaya, nahilo-hawo wori' tauna mpopea-i. Metumu' -mi ahi' -na mpohilo-ra, pai' -i mpaka'uri' -ra to peda'.

¹⁴Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s'a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.

¹⁵Ncimonou' -mi, tumai-ramo ana'guru-na mpomohui' -i, ra'uli' -ki: "Guru, neo' limpa-mi eo-na, pai' wao' -hana hi rehe'i lau. Agina tahubui-ramo ntodea toera lau hilou hi ngata to mohu' mpo'oli pongkoni' -ra."

¹⁵Cînd s'a înserat, ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mîncare.``

¹⁶Na'uli' Yesus: "Uma-ra mingki' hilou. Koi' -mi-hawo to mpopokoni' -ra."

¹⁶,,N'au nevoie să plece``, le -a răspuns Isus; ,,daţi-le voi să mănînce.``

¹⁷Ratompoi' ana'guru-na: "Uma-kaiwo ria napa-napa hi kai', wuwu lima meha' roti pai' bau' uru rongkaju-wadi."

¹⁷Dar ei I-au zis: ,,N'avem aici decît cinci pîni şi doi peşti.``

¹⁸Na'uli' Yesus: "Keni tumai."

¹⁸Şi El le -a zis: ,,Aduceţi -i aici la Mine.``

¹⁹Oti toe nahubui-ramo ntodea toera mohura hi kowo'. Kamohura-rami-rawo hi kowo', pai' na'ala' -mi roti to lima meha' pai' uru to rongkaju-e we'i, pai' -i ngkongoa' hi langi' mosampaya. Oti toe napihe-pihe-mi roti toe, pai' natonu-raka ana'guru-na bona rabagi hi ntodea.

¹⁹Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti, Şi -a ridicat ochii spre cer, a binecuvîntat, a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.

²⁰Ngkoni' omea-ramo duu' -ra bohu. Ka'oti-ra ngkoni', rarumpu-mi toro-na, hampulu' roluncu-pi.

²⁰Toţi au mîncat şi s'au săturat; şi s'au ridicat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţele de fărămituri.

²¹Kawori' -ra to ngkoni' nto'u toe, ba ria-ra lima ncobu tu? paka' tomane-pidi, ko'ia tebila' tobine pai' ana' -ana'.

²¹Ceice mîncaseră, erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

²²Oti toe, Yesus mpohubui ana'guru-na mosakaya meri'ulu hilou hi dipo rano, pai' -i mpohubui tauna to wori' toera nculii' hilou hi tomi-ra.

²²Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, pînă va da drumul noroadelor.

²³Kanculii' -ra tauna toera, manake' -imi Yesus hilou hi lolo bulu', pai' -i mosampaya hadudua-na. Duu' bengi, hi ria oa' -i-pidi.

²³După ce a dat drumul noroadelor, S'a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înoptase, şi El era singur acolo.

²⁴Hiaa' ana'guru-nae we'i, hi laintongo' rano-ramo, molaa-mi ngkai role-na. Bingko-bingko-na sakaya-ra nakeni balumpa, apa' ngolu' mewui tono' ngkai nyanyoa sakaya-ra.

²⁴În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vîntul era împotrivă.

²⁵Parabaja, Yesus momako' hi lolo ue mpototoaka-ra.

²⁵Cînd se îngîna ziua cu noaptea (Greceşte: în a patra strajă.), Isus a venit la ei, umblînd pe mare.

²⁶Pehilo-ra ana'guru-na ria to momako' hi lolo ue, wilingkoroa-ramo, pai' ra'uli': "Etu tope'ekahi!" Me'au-ramo nakeni eka' -ra.

²⁶Cînd L-au văzut ucenicii umblînd pe mare, s'au spăimîntat, şi au zis: ,,Este o nălucă!`` Şi de frică au ţipat.

²⁷Ncaliu na'uli' -raka Yesus: "Pakaroho nono-ni! Neo' me'eka'! Aku' -mile toi-e."

²⁷Isus le -a zis îndată: ,,Îndrăzniţi, Eu sînt; nu vă temeţi!``

²⁸Na'uli' Petrus: "Ane Iko mpu'u-mi tetu-e Pue', kio' wo'o-a-kuwo tilou momako' hi lolo ue."

²⁸,,Doamne``, I -a răspuns Petru, ,,dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.``

²⁹Natompoi' Yesus: "Tumai-moko!" Pehompo-nami Petrus ngkai rala sakaya, momako' hi lolo ue mpototopa Yesus.

²⁹,,Vino!`` i -a zis Isus. Petru s'a coborît din corabie, şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus.

³⁰Aga kanahilo-na bohe rahi ngolu' hi rano, me'eka' -imi, pai' katenoo-nonoa' -imi. Kamekio' -nami: "Tulungi-a-kuwo Pue'!"

³⁰Dar, cînd a văzut că vîntul era tare, s'a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: ,,Doamne, scapă-mă!``

³¹Kana'ulu-nami Yesus pale-na mpentoe Petrus, na'uli' -ki: "Kura' rahi-kona pepangala' -nu! Napa pai' morara' nono-nu!"

³¹Îndată, Isus a întins mîna, l -a apucat, şi i -a zis: ,,Puţin credinciosule, pentruce te-ai îndoit?``

³²Kangkahe' -ra hi rala sakaya, ncaliu ora-mi ngolu' -na.

³²Şi după ce au intrat în corabie, a stat vîntul.

³³Ana'guru-na to hi rala sakaya toe mponyompa-i, ra'uli': "Makono mpu'u, Ana' Alata'ala-ko!"

³³Ceice erau în corabie, au venit de s'au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis: ,,Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!``

³⁴Karata-ra hi dipo rano, mencore-ramo hi tana' to rahanga' Genesaret.

³⁴După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului.

³⁵Kara'inca-na pue' ngata ria Yesus hi ngata-ra, ratolele-mi hilou hi ngata-ngata to mohu', alaa-na hawe'ea to peda' rakeni-ki Yesus.

³⁵Oamenii din locul acela, cari cunoşteau pe Isus, au trimes să dea de ştire în toate împrejurimile, şi au adus la El pe toţi bolnavii.

³⁶Merapi' -ra hi Yesus, bona napiliu-ra mporeo nau' kampa' wuntu baju-na-wadi. Hawe'ea to mporeo baju-na, haliu mo'uri' -ramo.

³⁶Bolnavii îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi cîţi s'au atins, s'au vindecat.