¹Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis:

¹Hangkani, ria-ra to Parisi hante guru agama Yahudi ngkai Yerusalem mpohirua' -ki Yesus. Rakamaro-i, ra'uli':

²,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.``

²"Napa-di pai' ana'guru-nu mpotiboki ada totu'a-tae? Hangaa ngkoni' -ramo, uma-ra mowano ncala' ntuku' atura."

³Drept răspuns, El le -a zis: ,,Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?

³Na'uli' Yesus: "Bangku' koi' -koiwoe', napa pai' nitiboki parenta Alata'ala hi kampotuku' -ni ada-ni moto!

⁴Căci Dumnezeu a zis: ,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;` şi: ,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.`

⁴Alata'ala mpo'uli': `Kana tabila' tuama pai' tina-ta.' Pai' na'uli' wo'o: `Hema to mpotipo' tuama ba tina-na kana rapatehi.'

⁵Dar voi ziceţi: ,Cine va zice tatălui său sau mamei sale: ,Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,`

⁶Hiaa' koi' metudui' hewa toi: uma-pi mingki' tabila' tina pai' tuama-ta, asala ta'uli' -raka hewa toi: `Napa to masipato' kuwai' -kokoi totu'a, mpolia' kutonu-mi hi Alata'ala.' Jadi', Lolita Alata'ala uma nisaile'. Ada-ni moto to nipomobohe.

⁶nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.

⁷Hi mali-na-wadi petuku' -ni hi Alata'ala tetu-e! Makono mpu'u lolita nabi Yesaya owi to mpolowa-koi, hewa toi moni-na:

⁷Făţărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis:

⁸Na'uli' Alata'ala: `Tauna tohe'era mpobila' -a hi wiwi-ra-wadi, nono-ra molaa ngkai Aku'.

⁸,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

⁹Uma ria kalaua-ra mpopue' -a, apa' tudui' -ra tudui' manusia' -wadi, bela tudui' ngkai Aku'.'"

⁹De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.``

¹⁰Oti toe, Yesus mpokio' tauna to wori' mpomohui' -i, na'uli' -raka: "Epe-koi bona ni'inca:

¹⁰Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis: ,,Ascultaţi, şi înţelegeţi:

¹¹Pongkoni' to mesua' hi nganga-ta, bela-hawo toe to mpakada'a-ta hi poncilo Alata'ala. Lolita to mehupa' ngkai nganga-ta, toe-die to mpakada'a-ta hi poncilo Alata'ala-e."

¹¹Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.``

¹²Ngkai ree, tumai-ramo ana'guru-na mpo'uli' -ki: "Nu'inca wa kapeda' nono-ra to Parisi mpo'epe lolita-nue we'i?"

¹²Atunci ucenicii Lui s'au apropiat, şi I-au zis: ,,Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe cari le-au auzit?``

¹⁴Na'uli' Yesus: "Pelele' -ramo to Parisi toera lou! Apa' butu nyala hinu'a to uma nahu'a Tuama-ku to hi rala suruga, bate rawuka. To Parisi toe-rale hewa pangkeni to wero, apa' uma ra'incai ohea to makono hilou hi Alata'ala. Pai' ane towero mpotete' hingka towero-na, bate moluli' roduaa-ra mpai' hi rala kinali."

¹³Drept răspuns, El le -a zis: ,,Orice răsad, pe care nu l -a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.

¹⁵Na'uli' Petrus: "Guru, notohi-kakai lolita rapa' tetu-e we'i."

¹⁴Lăsaţi -i: sînt nişte călăuze oarbe; şi cînd un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amîndoi în groapă.``

¹⁶Na'uli' Yesus: "Ha uma oa' -di nipaha-e!

¹⁵Petru a luat cuvîntul, şi I -a zis: ,,Desluşeşte-ne pilda aceasta.``

¹⁷Pongkoni' to mesua' hi rala nganga-tale kaliliu hi rala ta'i-ta, pai' ngkai ree kaliliu tatadi. Bela-hawo toe to mpakada'a-ta hi poncilo Alata'ala-e.

¹⁶Isus a zis: ,,Şi voi tot fără pricepere sînteţi?

¹⁸Aga lolita to dada'a to mehuwu ngkai rala nono-ta pai' to howa' hi wiwi-ta, toe-mi to mpakada'a tauna hi poncilo Alata'ala.

¹⁷Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pîntece, şi apoi este aruncat afară în hazna?

¹⁹Apa' ngkai rala nono pehupaa' pekiri to dada'a, pai' alaa-na ria to mepatehi, mobualo', mogau' sala' hi tobine ba tomane, manako, mosabi' boa' pai' metipo'.

¹⁸Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om.

²⁰Kehi to hewa toe-mi lau to mpakada'a tauna hi poncilo Alata'ala. Ane ngkoni' uma leba' mowano, bela-hawo toe to mpakada'a tauna hi poncilo Alata'ala."

¹⁹Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.

²¹Ngkai ree hilou-imi Yesus hi tana' to mohu' ngata Tirus pai' Sidon.

²⁰Iată lucrurile cari spurcă pe om; dar a mînca cu mînile nespălate nu spurcă pe om.``

²²Ria hadua tobine to Kanaan, bela-i to Yahudi. Tobine toei tumai hi Yesus ntora mekio', na'uli': "Pue', muli Magau' Daud! Poka'ahi' -a-kuwo! Ana' -ku tobine kahawia' seta, hangaa uma-ipi katonoa toe-e ria."

²¹Isus, după ce a plecat de acolo, S'a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului.

²³Uma-i winihi Yesus. Tumai ana'guru-na mpomohui' -i, ra'uli' -ki: "Guru, popalai-i tobine tetui, daa' kakakio' -kio' -i mpotuku' -ta."

²²Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El: ,,Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.``

²⁴Na'uli' Yesus hi tobine toei: "Alata'ala mpohubui-a tumai mpotulungi muli to Israel-wadi, apa' hewa bima to puha-ramo, uma-rapa mpotuku' konoa Alata'ala."

²³El nu i -a răspuns nici un cuvînt. Şi ucenicii Lui s'au apropiat şi L-au rugat stăruitor: ,,Dă -i drumul, căci strigă după noi.``

²⁵Ngkai ree, tumai lau-imi tobine toei motingkua' hi nyanyoa Yesus, mpo'uli' -ki: "Pue', tulungi-a-kuwo!"

²⁴Drept răspuns, El a zis: ,,Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.``

²⁶Na'uli' Yesus: "Uma lompe' mpo'ala' koni' ana' pai' rarora-ki dike'."

²⁵Dar ea a venit şi I s'a închinat, zicînd: ,,Doamne, ajută-mi!``

²⁷Na'uli' tobine toei: "Makono moto-di Pue', aga biasa moto-hawo dike' ngkoni' rupu' koni' to mohewu' ngkai lolo meja' hi tomi pue' -na."

²⁶Drept răspuns, El i -a zis: ,,Nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei!``

²⁸Ngkai ree, Yesus mpo'uli' -ki: "Bohe mpu'u pepangala' -nu, totina! Wae-pi, jadi' -mi hewa konoa-nu." Hinto'u toe, mo'uri' mpu'u-imi ana' -na.

²⁷,,Da, Doamne``, a zis ea, ,,dar şi căţeii mănîncă fărămiturile cari cad de la masa stăpînilor lor.``

²⁹Oti toe, me'ongko' wo'o-imi Yesus ngkai ree, mako' mewiwi' rano Galilea. Manake' -i lou hi bulu' -na, pai' -i mohura metudui'.

²⁸Atunci Isus i -a zis: ,,O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.`` Şi fiica ei s'a tămăduit chiar în ceasul acela.

³⁰Mo'iko tauna mpotoa' -i, ngkeni to pungku, to keru, to wero, to uma howa' mololita pai' to peda' ntani' -na wo'o. Ratu'u-ra hi nyanyoa Yesus, pai' napaka'uri' -ra.

²⁹Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lîngă marea Galileii. S'a suit pe munte, şi a şezut jos acolo.

³¹Konce-ramo ntodea mpohilo hawe'ea tauna to napaka'uri' Yesus: tauna to uma howa' mololita, howa' -mi mololita, to keru mo'uri' -mi, to pungku momako' -mi, to wero pehilo-mi. Toe pai' mpobila' -ramo Alata'ala to rapue' to Israel.

³⁰Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i -a tămăduit;

³²Oti toe Yesus mpokio' ana'guru-na, na'uli' -raka: "Tuna-kuna nono-ku mpohilo tauna to wori' toera lau. Tolu eo-ramo dohe-ku, uma ria pongkoni' -ra. Uma lau nono-ku mpohubui-ra nculii' ntali oro' -ra, molinga' -ra mpai' hi ohea."

³¹aşa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

³³Ra'uli' ana'guru-na: "Beiwa-mile, apa' wao' -di hi rehe'i-e lau. Tarata hiapa-mile pongkoni' tapokoni' -raka tauna to hewa toe lau kawori' -rae?"

³²Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis: ,,Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lîngă Mine, şi n'au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.``

³⁴Yesus mpekune' -ra: "Hangkuja roti to ria hi koi' -e?" Ratompoi' -i: "Pitu meha', pai' bau' uru to kedi' ba hangkuja ma'a-wadi."

³³Ucenicii I-au zis: ,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?``

³⁵Ngkai ree nahubui-ramo tauna to wori' mohura hi tana'.

³⁴,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus. ,,Şapte``, I-au răspuns ei, ,,şi puţini peştişori``

³⁶Na'ala' -mi roti to pitu pai' bau' kedi' to ba hangkuja ma'a toe, pai' -i mpo'uli' tarima kasi hi Alata'ala. Oti toe napihe-pihe-mi pai' nawai' -raka ana'guru-na bona rabagi-raka tauna to wori' toera.

³⁵Atunci Isus a poruncit norodului să şadă pe pămînt.

³⁷Ngkoni' -ramo omea duu' -ra bohu. Ka'oti-ra ngkoni', ana'guru-na mporumpu toro-na, pitu luncu-pi.

³⁶A luat cele şapte pîni şi peştişorii, şi, dupăce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt, şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului.

³⁸Kawori' -ra to ngkoni' nto'u toe, opo' ncobu tomane, uma tebila' tobine pai' ana'.

³⁷Au mîncat toţi şi s'au săturat; şi s'au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de fărămituri.

³⁹Oti toe, nahubui-ramo nculii' hilou hi tomi-ra, pai' -i mpohawi' sakaya hilou hi tana' Magadan.

³⁸Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

³⁹În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S'a suit în corabie, şi a trecut în ţinutul Magdalei.