¹Fariseii şi Saducheii s'au apropiat de Isus, şi, ca să -L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer.

¹Ria wo'o ba hangkuja dua to Parisi pai' to Saduki rata hi Yesus doko' mposori-i. Merapi' -ra hi Yesus, ra'uli' -ki: "Babehi anu to mekoncehi bona monoto ki'inca kangkai Alata'ala-nu."

²Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Cînd se înserează, voi ziceţi: ,Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roş.`

²Yesus mpo'uli' -raka: "Ane neo' limpa-mi eo pai' mperelei langi', ni'uli': `Morawa mpai' raoa.'

³Şi dimineaţa, ziceţi: ,Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roş-posomorît.` Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s'o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi?

³Ane mepupulo ni'uli': `Udaa mpai' toi-e, bo mperelei pai' mojimuu' -di oo lau.' Ni'inca lia mpelence raoa. Aga uma ni'incai mpelence napa to nababehi Alata'ala tempo toi.

⁴Un neam viclean şi prea curvar cere un semn; nu i se va da alt semn decît semnul proorocului Iona.`` Apoi i -a lăsat şi a plecat.

⁴Uma mowo kadada'a-ni, nisapuaka oa' -pidi Alata'ala! Merapi' -koi tanda mekoncehi. Aga uma hanyalaa tanda mekoncehi to rapopohiloi-kokoi. Sampale-wadi to rapopohiloi-kokoi, tanda hewa to jadi' hi nabi Yunus owi." Oti toe malai-imi mpalahii-ra.

⁵Ucenicii trecuseră de cealaltă parte, şi uitaseră să ia pîni.

⁵Hilou-ramo Yesus hante ana'guru-na medipo rano, aga ana'guru-na uma mpokiwoi ngkeni boku. Ngkai ree, na'uli' Yesus mpo'uli' -raka:

⁶Isus le -a zis: ,,Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor.``

⁶"Pelompehi, mo'inga' -inga' -koi hi ragi to Parisi pai' to Saduki-e'!"

⁷Ucenicii se gîndeau în ei, şi ziceau: ,,Ne zice aşa pentrucă n'am luat pîni!``

⁷Aga uma ra'incai batua-na walatu toe, helee momepololitai moto-ramo, ra'uli': "Pai' na'uli' hewa toe-le, apa' uma takiwoi ngkeni roti we'i."

⁸Isus, care cunoştea lucrul acesta, le -a zis: ,,Puţin credincioşilor, pentruce vă gîndiţi că n'aţi luat pîni?

⁸Ntaa' na'inca-di Yesus napa to ra'uli' ana'guru-nae, toe pai' na'uli' -raka: "Napa pai' ntora mpololita ka'uma-ni ngkeni roti-e! Kura' rahi pepangala' -ni!

⁹Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pîni pentru cei cinci mii de oameni, şi cîte coşuri aţi ridicat?

⁹Ko'ia oa' -tano nipaha-e! Ha uma-pi nikiwoi roti to lima meha' to kupokoni' -raka tauna to lima ncobu-e? Pai' hangkuja luncu-pi toro-na to nirumpu?

¹⁰Nici de cele şapte pîni pentru cei patru mii de oameni, şi cîte coşniţe aţi ridicat?

¹⁰Pai' beiwa wo'o hante roti to pitu meha' kupokoni' -raka tauna to opo' ncobu-e? Hangkuja luncu wo'o-pi toro-na to nirumpu?

¹¹Cum nu înţelegeţi că nu v'am spus de pîni? Ci v'am spus să vă păziţi de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor?``

¹¹Napa pai' uma oa' nipaha kabela-na roti mpu'u to ku'uli' -e! Mo'inga' -inga' -koi hi ragi to Parisi pai' to Saduki."

¹²Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pînii, ci de învăţătura Fariseilor şi a Saducheilor.

¹²Lako' ra'inca-di we'i ana'guru-nae kabela-na ragi to ragalo-ki roti to na'uli' Yesus-e. Patuju lolita-na, bona mo'inga' -inga' -ra hi tudui' to Parisi pai' to Saduki.

¹³Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip, şi a întrebat pe ucenicii Săi: ,,Cine zic oamenii că sînt Eu, Fiul omului?``

¹³Hilou-ramo Yesus hante ana'guru-na hi tana' to mohu' hi Kaisarea Filipi. Hi ree mepekune' Yesus hi ana'guru-na: "Ntuku' ponguli' -ra ntodea, hema-a Aku' Ana' Manusia' toi-e?"

¹⁴Ei au răspuns: ,,Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia, sau unul din prooroci.``

¹⁴Ratompoi' ana'guru-na: "Ria-ra to mpo'uli' Yohanes Topeniu' -ko tuwu' nculii'. Ria wo'o-ra to mpo'uli' Iko hadua nabi to owi mehupa' nculii', hewa nabi Elia, nabi Yeremia, ba nabi to ntani' -na."

¹⁵,,Dar voi``, le -a zis El, ,,cine ziceţi că sînt?``

¹⁵Napekune' tena-ra, na'uli': "Hiaa' koi' -koiwo mpo'uli' hema-a Aku' toi-e?"

¹⁶Simon Petru, drept răspuns, I -a zis: ,,Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!``

¹⁶Natompoi' Simon Petrus: "Iko-mile Magau' Topetolo' -e, Ana' Alata'ala to Tuwu'."

¹⁷Isus a luat din nou cuvîntul, şi i -a zis: ,,Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sîngele ţi -a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.

¹⁷Na'uli' Yesus: "Marasi' mpu'u-ko, Simon ana' Yunus, apa' bela manusia' to mpopo'incai-ko tetu-e, Tuama-ku to hi rala suruga-hana.

¹⁸Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.

¹⁸Jadi', toe pai' rahanga' Petrus-ko-- batua-na `watu.' Pai' hi lolo parawatu tohe'i kuwangu tomi-ku-- batua-na, kurumpu hawe'ea tauna to mpopangala' -a. Hawe'ea kuasa anudaa' uma mpokulei' mpodagi-ra.

¹⁹Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pămînt, va fi legat în ceruri, şi orice vei deslega pe pămînt, va fi deslegat în ceruri.``

¹⁹Kuwai' -ko kuasa mpototu'ai ntodea Alata'ala. Napa to nubotuhi hi dunia', tetu wo'o to nabotuhi Alata'ala hi rala suruga: Ane nu'uli' neo', Alata'ala-mi to mpo'uli' neo'. Ane nu'uli' ma'ala moto, Alata'ala-mi to mpo'uli' ma'ala moto."

²⁰Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.

²⁰Oti toe, Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Neo' ulu ni'uli' hi hema-hema ka'Aku' -na Magau' Topetolo'."

²¹De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrînilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorît, şi că a treia zi are să învieze.

²¹Ntepu'u ngkai tempo toe, Yesus mpakanoto hi ana'guru-na napa to kana jadi' hi woto-na. Na'uli' -raka: "Kana hilou-a hi Yerusalem. Hi ria mpai' totu'a ngata, imam pangkeni hante guru-guru agama mpobalinai' -a pai' mposesa' -a. Rapatehi-a mpai', aga hi eo katolu-na tuwu' nculii' moto-a."

²²Petru L -a luat de oparte, şi a început să -L mustre, zicînd: ,,Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întîmple aşa ceva!``

²²Aga Petrus mpo'ai' -i hi ncori-na pai' nakorai' -i na'uli': "Neo' Pue'! Kuperapi' hi Alata'ala bona nawi'iha tetu lau ngkai Pue'."

²³Dar Isus S'a întors, şi a zis lui Petru: ,,Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gîndurile tale nu sînt gîndurile lui Dumnezeu, ci gînduri de ale oamenilor.``

²³Hampe'ili' Yesus mpo'uli' -ki Petrus: "Palai-ko topesori! Doko' nulawa' -a, bona ngalai' neo' -a mpotuku' konoa Tuama-ku? Pekiri-nu tetu-le pekiri manusia', bela pekiri Alata'ala."

²⁴Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: ,,Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.

²⁴Oti toe Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Hema to doko' mpotuku' -a kana mpobahaka konoa-na moto, pai' kana napaha'a kaju parika' -na-- batua-na: kana natuku' hawa' -ku nau' napopate-ki. Oti toe-di pai' lako' ma'ala-i mpotuku' -a.

²⁵Pentrucă oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va cîştiga.

²⁵Hema to mpentaei konoa-na moto, uma-i mpai' mporatai katuwua' to lompe'. Aga hema to mpobahaka konoa-na moto sabana petuku' -na hi Aku', nau' napopate-ki, hi'a mpai' to mporata katuwua' to lompe'.

²⁶Şi ce ar folosi unui om să cîştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?

²⁶Napa kalaua-na tarumpu hawe'ea ka'uaa' dunia', ane uma taratai katuwua' to lompe' hi eo mpeno-na. Apa' uma ria napa-napa to ma'ala tasula' -ki katuwua' to lompe' toe.

²⁷Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

²⁷Bate rata mpai' tempo-na, Aku' Ana' Manusia' tumai ngkai suruga mpopehuwu kabaraka' -ku, to hewa kabaraka' Tuama-ku, pai' wori' wo'o mala'eka mpodohei-a. Nto'u toe mpai', bate kuhiwili kehi butu-butu dua tauna.

²⁸Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea pînă nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.``

²⁸Mpu'u-mpu'u ku'uli' -kokoi: ngkai olo' -ni koi' toi, ria-koi mpai' to ko'ia mate kako'ia-na nihilo-a, Aku' Ana' Manusia', rata jadi' Magau'."