¹După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui, şi i -a dus la o parte pe un munte înalt.

¹Ono mengi ngkai ree, Yesus mpobawai tolu ana'guru-na hilou dohe-na hi bulu' to molangko. Ana'guru to tolu toera: Petrus, Yakobus pai' Yohanes ompi' -na Yakobus. Muntu' Yesus hante ana'guru-na to tolu toera-wadi to hi ria.

²El S'a schimbat la faţă înaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele, şi hainele I s'au făcut albe ca lumina.

²Bula-ra hi ria, mobali' -mi lence-na. Lio-na mehini hewa eo, pai' pohea-na mengea' meringkila'.

³Şi iatăcă li s'a arătat Moise şi Ilie, stînd de vorbă cu El.

³Muu-mule' rahilo-rawo ana'guru-nae, ria wo'o rodua nabi to owi mpololitai Yesus. Nabi to rodua toera, Musa pai' Elia.

⁴Petru a luat cuvîntul, şi a zis lui Isus: ,,Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie.``

⁴Ngkai ree Petrus mpo'uli' -ki Yesus: "Pue', lompe' lia-ta mo'oha' hi rehe'i. Ane nupokono Pue', kubabehi tolu bamaru' hi rehe'i: hameha' bagia-nu Pue', hameha' bagia-na Musa pai' hameha' wo'o bagia-na Elia."

⁵Pe cînd vorbea el încă, iată că i -a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Şi din nor s'a auzit un glas, care zicea: ,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultaţi!``

⁵Bula-na mololita-pidi Petrus, muu-mule' hompo-mi limu' to mehini mpokamoui-ra, pai' ngkai rala limu' toe mpo'epe-ra topololita to mpo'uli': "Hi'a toi-mi Ana' -ku to kupe'ahi'. Hi'a mpakagoe' nono-ku. Pe'epei-mi lolita-na!"

⁶Cînd au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la pămînt, şi s'au înspăimîntat foarte tare.

⁶Wae kara'epe-na ana'guru-na lolita toe, tetumpopo' -ramo hi tana' apa' me'eka' lia-ra.

⁷Dar Isus S'a apropiat, S'a atins de ei, şi le -a zis: ,,Sculaţi-vă, nu vă temeţi!``

⁷Tumai-i Yesus mpoganga-ra, na'uli' -raka: "Memata-mokoi, neo' me'eka'!"

⁸Ei au ridicat ochii, şi n'au văzut pe nimeni, decît pe Isus singur.

⁸Kamenaa-ra, uma-pi ria hewa to rahilo-e we'i, muntu' Yesus-damo.

⁹Pe cînd se coborau din munte, Isus le -a dat porunca următoare: ,,Să nu spuneţi nimărui de vedenia aceasta, pînă va învia Fiul omului din morţi.``

⁹Pana'u-ra ngkai lolo bulu' toe, Yesus mpo'uli' -raka: "Neo' ulu ni'uli' hi hema-hema napa to nihilo we'i duu' -na Aku', Ana' Manusia', rapotuwu' nculii' ngkai kamatea."

¹⁰Ucenicii I-au pus întrebarea următoare: ,,Oare de ce zic cărturarii că întîi trebuie să vină Ilie?``

¹⁰Mepekune' -ramo ana'guru-na, ra'uli': "Napa pai' guru agama mpo'uli' nabi Elia ncala' -di to ri'ulu rata, pai' lako' rata-idi Magau' Topetolo' -e?"

¹¹Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Este adevărat că trebuie să vină întîi Ilie, şi să aşeze din nou toate lucrurile.

¹¹Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u-di, Elia kana rata mperi'ulu, apa' hi'a to mporodo hawe'ea-na.

¹²Dar vă spun că Ilie a şi venit, şi ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul omului din partea lor.``

¹²Aga ku'uli' -kokoi, mpolia' rata-imile Elia-e, aga pangkeni ngata-ta uma mpo'incai-i. Ra'ewa lau-idi ntuku' konoa-ra. Wae wo'o mpai' Aku' Ana' Manusia' ra'ewa ntuku' konoa-ra."

¹³Ucenicii au înţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul.

¹³Ngkai ree, rapaha-mi ana'guru-na lolita Yesus-e we'i: to rarapai' -ki nabi Elia, hi'a-mi Yohanes Topeniu'.

¹⁴Cînd au ajuns la norod, a venit un om, care a căzut în genunchi înaintea lui Isus, şi I -a zis:

¹⁴Kanculii' -ra Yesus hante ana'guru-na to tolu toera mpohirua' -raka ntodea, ria hadua tomane tumai mowingkotu' hi nyanyoa-na, mpo'uli' -ki:

¹⁵,,Doamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic, şi pătimeşte rău: de multe ori cade în foc, şi de multe ori cade în apă.

¹⁵"Pue', poka'ahi' -ka-kuwo ana' -ku. Mohaki' limpuangaa-i, pai' jau-i molimpu' nakeni haki' -na. Jau-i modungka hi rala apu, jau wo'o-i modungka hi rala ue.

¹⁶L-am adus la ucenicii Tăi, şi n'au putut să -l vindece.``

¹⁶Kukeni-imi hi ana'guru-nu, aga uma-di rapakulei' mpaka'uri' -i."

¹⁷,,O, neam necredincios şi pornit la rău!`` a răspuns Isus. ,,Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suferi? Aduceţi -l aici la Mine.``

¹⁷Na'uli' Yesus: "Uma mowo-koie'! Ko'ia oa' -tano mepangala' -koie! Mesapuaka oa' -pidi-koi mposapuaka konoa Alata'ala! Ni'uli' -koina hangkuja tena-pi kahae-ku dohe-ni, hangkuja tena-pi kahae-na kupengkatarii kalente pepangala' -nie! Keni tumai ana' tetui!"

¹⁸Isus a certat dracul, care a ieşit afară din el. Şi băiatul s'a tămăduit chiar în ceasul acela.

¹⁸Ngkai ree, Yesus mpopetibo' anudaa' to mpopedahi ana' toei. Palai-nami anudaa', pai' mo'uri' -imi-hawo topeda' toei.

¹⁹Atunci ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis, deoparte: ,,Noi de ce n'am putut să -l scoatem?``

¹⁹Oti toe, Yesus pai' ana'guru-na malai ngkai ree, pai' ana'guru-na mpekune' -i, ra'uli': "Guru, napa pai' uma kipakulei' mpopalai anudaa' toei-e we'i?"

²⁰,,Din pricina puţinei voastre credinţe``, le -a zis Isus. ,,Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cît un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ,Mută-te de aici colo`, şi s'ar muta; nimic nu v'ar fi cu neputinţă.

²⁰Na'uli' Yesus: "Wae moto-hawo-le, apa' hangkedi' rahi pepangala' -nie. Ku'uli' -kokoi: ane rii-ria-mi pepangala' -ta nau' hangkutuno' -wadi, uma ria to uma-na madupa'. Ma'ala ta'uli' -ki bulu' toe mai: `Mentoli-ko ngkai retu!' bate mentoli-ile. ((

²¹Dar acest soi de draci nu iese afară decît cu rugăciune şi cu post.``

²¹Aga seta to hewa toe we'i, sampale-i malai ane mosampaya pai' mopuasa' -koi.))"

²²Pe cînd stăteau în Galilea, Isus le -a zis: ,,Fiul omului trebuie să fie dat în mînile oamenilor.

²²Nto'u Yesus hante topetuku' -na morumpu hi Galilea, na'uli' -mi Yesus mpo'uli' -raka: "Aku' Ana' Manusia', ratonu-a mpai' hi kuasa manusia'.

²³Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.`` Ucenicii s'au întristat foarte mult.

²³Rapatehi-a mpai', aga hi eo katolu-na tuwu' nculii' -a." Peda' lia-mi nono topetuku' -na mpo'epe lolita-na.

²⁴Cînd au ajuns în Capernaum, ceice strîngeau darea pentru Templu (Greceşte: Cele două drahme.) au venit la Petru, şi i-au zis: ,,Învăţătorul vostru nu plăteşte darea?``

²⁴Karata-na Yesus hante topetuku' -na hi ngata Kapernaum, rata to mpesingarai' paja' Tomi Alata'ala hi Petrus pai' mpekune' -i: "Ha nabayari moto-hawo Guru-ni paja' Tomi Alata'ala-e, ba uma-di?"

²⁵,,Ba da``, a zis Petru. Şi cînd a intrat în casă, Isus i -a luat înainte, şi i -a zis: ,,Ce crezi, Simone? Împăraţii pămîntului dela cine iau dări sau biruri? Dela fiii lor sau dela străini?``

²⁵Na'uli' Petrus: "Nabayari moto!" Ngkai ree, nculii' -imi Simon Petrus hilou hi tomi po'ohaa' -ra. Rata hi ria, ko'ia-di napoka'alai mololita-e, ncaliu Yesus-mi mpekune' -i: "Simon, beiwa-kowo pomporata-nu: hema to kana mpobayari paja' pai' pepue' hi raja to mpokuasai ngata doo? Ntodea-na moto-di, ba pue' ngata to nakuasai-di?"

²⁶Petru I -a răspuns: ,,Dela străini.`` Şi Isus i -a zis: ,,Aşa dar fiii sînt scutiţi.

²⁶Na'uli' Petrus: "Tantu pue' ngata to nakuasai to kana mpobayari." Na'uli' Yesus: "Ane wae, ntodea-na moto uma mingki' mpobayari. Wae wo'o kita' to jadi' ntodea-na Alata'ala, uma-ta mingki' mpobayari paja' Tomi Alata'ala.

²⁷Dar, ca să nu -i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa, şi trage afară peştele care va veni întîi; deschide -i gura, şi vei găsi în ea o rublă (Greceşte: Un statir.) pe care ia -o şi dă-le -o lor, pentru Mine şi pentru tine.``

²⁷Aga nau' wae, agina mobayari moto-tamo, bona neo' kedi' nono-ra hi kita'. Jadi', hilou-moko hi rano mopeka. Ala' bau' uru to lomo' -na nupeka. Nurata doi hi rala nganga-na hono' pobayari paja' hi kita' rodua. Ala' doi tetu, pai' nubayari-ki paja' Tomi Alata'ala."