¹După ce a sfîrşit Isus cuvîntările acestea, a plecat din Galilea, şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan.

¹Kahudu-na Yesus mpololita hawe'ea toe, malai-imi ngkai tana' Galilea hilou hi tana' Yudea to hi dipo ue Yordan.

²După El au mers multe gloate; şi acolo a vindecat pe cei bolnavi.

²Wori' tauna mpotuku' -i, pai' to peda' napaka'uri'.

³Fariseii au venit la El, şi, ca să -L ispitească, I-au zis: ,,Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?``

³Ria ba hangkuja dua to Parisi tumai mposori Yesus. Rapekune' -i: "Ntuku' atura agama-ta, ba ma'ala moto-hawo tomane mpogaa' -ki tobine-na nau' to uma kojerea'?"

⁴Drept răspuns, El le -a zis: ,,Oare n'aţi citit că Ziditorul, dela început i -a făcut parte bărbătească şi parte femeiască,

⁴Natompoi' Yesus: "Kiwoi napa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' owi: lomo' -na Topejadi' mpajadi' hadua tomane pai' hadua tobine.

⁵şi a zis: ,De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup?`

⁵Pai' oti toe na'uli': `Tomane kana mpalahii tina pai' tuama-na, pai' kana tuwu' hintuwu' hante tobine-na, bona hira' tau rodua toe jadi' hewa hadua lau-ra-damo.'

⁶Aşa că nu mai sînt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.``

⁶Jadi', hi poncilo Alata'ala, tau hancamoko uma-pi rodua, hadua lau-ramo. Toe pai' ku'uli' -kokoi: ane ntoa' Alata'ala mpoposidai' -ra, manusia' uma ma'ala mpogaa' -ra."

⁷,,Pentru ce dar``, I-au zis ei, ,,a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire, şi s'o lase?``

⁷Mehono' -ra to Parisi: "Ane wae, napa pai' Musa mohawa' bona tomane mpowai' sura pogaa' hi tobine, ane doko' napogaa' -ki?"

⁸Isus le -a răspuns: ,,Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele; dar dela început n'a fost aşa.

⁸Na'uli' Yesus: "Musa mpiliu-koi mogaa' -le, apa' ngkai kamotu'a nono-ni, uma tuduia'. Aga kakoo-kono-na, uma hewa toe ngkai lomo' -na.

⁹Eu însă vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.``

⁹Bona ni'inca: hema to mpogaa' -ki tobine-na pai' -i motobinei to ntani' -na, mobualo' -i-hana. Sampale-di ane mobualo' tobine-nae, ma'ala-mi napogaa' -ki."

¹⁰Ucenicii Lui I-au zis: ,,Dacă astfel stă lucrul cu bărbatul şi nevasta lui, nu este de folos să se însoare.``

¹⁰Ngkai ree, ana'guru-na mpo'uli' -ki Yesus: "Ane wae-di kamokoro-na ada poncamoko, agina lau-pi-hawo neo' ncamoko."

¹¹El le -a răspuns: ,,Nu toţi pot primi cuvîntul acesta, ci numai aceia cărora le este dat.

¹¹Na'uli' Yesus: "Uma hawe'ea tauna bisa ntarima lolita tetu. Aga ria moto tauna to napakatantu Alata'ala bona uma-ra ncamoko.

¹²Fiindcă sînt fameni, cari s'au născut aşa din pîntecele maicii lor; sînt fameni, cari au fost făcuţi fameni de oameni; şi sînt fameni, cari singuri s'au făcut fameni pentru Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să -l primească.``

¹²Ria tauna to uma ncamoko apa' lawi' hewa toe-hawo ngkai kaputu-ra. Ria wo'o to uma ncamoko apa' babehia tau ntani' -na. Ria wo'o to uma ncamoko apa' lawi' kadota-ra moto-rawo, bona mologa-ra mpobago bago Alata'ala. Hema to mpakule' mpotuku' tudui' toi, lompe' ane natuku'."

¹³Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mînile peste ei, şi să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau.

¹³Hangkani, ria tauna to mpokeni ana' -ra hi Yesus bona najama-ra pai' naposampayai. Aga ana'guru-na mpokaroe tauna toera.

¹⁴Şi Isus le -a zis: ,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.``

¹⁴Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Pelele' moto-ra ana' tetura tumai hi Aku', neo' -ra nitagi. Apa' tauna to hewa toe-ramo to jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na."

¹⁵După ce Şi -a pus mînile peste ei, a plecat de acolo.

¹⁵Ngkai ree, najama-ramo ana' toera, pai' -ra nagane'. Oti toe, malai-imi ngkai ree.

¹⁶Atunci s'a apropiat de Isus un om, şi I -a zis: ,,Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa vecinică?``

¹⁶Hangkani, ria hadua tomane rata hi Yesus mpopekune' -i: "Guru, kehi napa to lompe' kana kubabehi bona mporata-a katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-nae?"

¹⁷El i -a răspuns: ,,Dece mă întrebi: ,Ce bine?` Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.``

¹⁷Na'uli' Yesus: "Napa pai' nupekune' -a beiwa kehi to lompe' -e? Uma ria ntani' -na to lompe', hadua Alata'ala-wadi. Ane doko' mporata katuwua' to lompe' -ko, tuku' -mi parenta Alata'ala."

¹⁸,,Cari?`` I -a zis el. Şi Isus i -a răspuns: ,,Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă;

¹⁸Mepekune' tena-i tau tohe'ei: "Parenta to'uma?" Natompoi' Yesus: "Neo' mepatehi, neo' mobualo', neo' manako, neo' mosabi' boa',

¹⁹să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta``; şi: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

¹⁹kana tabila' tina tuama-ta, pai' poka'ahi' doo-ta hewa kampoka'ahi' -ta woto-ta moto."

²⁰Tînărul I -a zis: ,,Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţa mea; ce-mi mai lipseşte?``

²⁰Na'uli' kabilasa toei: "Hawe'ea parenta tetu lau, kutuku' omea-mi. Napa-pi to kana kubabehi?"

²¹,,Dacă vrei să fii desăvîrşit``, i -a zis Isus, ,,du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.``

²¹Na'uli' Yesus: "Ane doko' -ko mpotuku' Alata'ala hante karoli' -roli' nono-nu, lou-moko ulu mpobalu' rewa-nu, pai' doi oli-na wai' -raka tokabu. Ane nubabehi hewa toe, bohe mpai' rasi' to nurata hi rala suruga. Oti toe, pai' tumai-moko mpotuku' -a."

²²Cînd a auzit tînărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentrucă avea multe avuţii.

²²Mpo'epe toe we'i, kapeda' -nami nono-na pai' -i malai-mi, apa' wori' rewa-na.

²³Isus a zis ucenicilor Săi: ,,Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor.

²³Toe pai' na'uli' Yesus hi ana'guru-na: "Makono mpu'u lolita-ku toi: mokoro rahi tauna to mo'ua' jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na.

²⁴Vă mai spun iarăş că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu.``

²⁴Ku'uli' wo'o: mojoli-pi hama'a unta ntara hi wulou' jaru ngkai tauna to mo'ua' mengkoru hi Alata'ala bona Hi'a jadi' Magau' -ra."

²⁵Ucenicii, cînd au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot, şi au zis: ,,Cine poate, atunci să fie mîntuit?``

²⁵Kara'epe ana'guru-na lolita Yesus toe, rapokakonce lia, ra'uli': "Ei', ane wae-di, hema lau-damo to ma'ala mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-nae!"

²⁶Isus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis: ,,La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sînt cu putinţă.``

²⁶Yesus mponaa-ra pai' na'uli' -raka: "Ane hante pakulea' manusia' -le, uma ami' hema. Aga ane Alata'ala, uma ria to uma napakule'."

²⁷Atunci Petru a luat cuvîntul şi I -a zis: ,,Iată că noi am lăsat tot, şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?``

²⁷Ngkai ree, na'uli' wo'o-mi-hawo Petrus: "Hiaa' kai', kipalahii omea-mi-kaina bona mpotuku' -ko. Hiwili napa mpai' to kirata?"

²⁸Isus le -a răspuns: ,,Adevărat vă spun că, atunci cînd va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înoirea tuturor lucrurilor, voi, cari M'aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie, şi veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.

²⁸Na'uli' Yesus: "Mpu'u ku'uli' -kokoi: hi eo mpeno-na nto'u Alata'ala mpobo'ui omea, Aku' Ana' Manusia' mohura hi pohuraa to ncola moparenta. Nto'u toe mpai', koi' to mpotuku' -a toi-e, mohura wo'o-ko-koiwo hi pohuraa to hampulu' romeha', mpoparentai to Israel to hampulu' rontina.

²⁹Şi ori şi cine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa vecinică.

²⁹Hema-hema to mpalahii ompi' -na, tuama-na ba tina-na, ana' -na ba tomi-na ba bonea-na sabana mpotuku' -a, bate mporata-i mpai' ha'atu ngkani hiwili-na, pai' mporata wo'o-i katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

³⁰Dar mulţi din cei dintîi vor fi cei din urmă, şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintîi.

³⁰Aga wori' tauna to bohe tuwu' -ra tempo toi jadi' kedi' tuwu' -ra hi eo mpeno. Pai' wori' wo'o tauna to kedi' tuwu' -ra tempo toi jadi' bohe tuwu' -ra hi eo mpeno."