¹Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieşit dis de dimineaţă, să-şi tocmească lucrători la vie.

¹Na'uli' Yesus: "Ane Alata'ala jadi' Magau', kajadi' -na hewa lolita rapa' tohe'i: Hadua pue' bonea anggur hilou mpopali' tauna to dota mobago hi bonea-na. Mepupulo modao' -i mporua' tauna,

²S'a învoit cu lucrătorii cu cîte un leu pe zi, şi i -a trimes la vie.

²na'uli' -raka: `Hilou-koi mobago hi bonea-ku, kuwai' -koi hore hampepa' doi pera' gaji' -ni ha'eo.' Rapo'io' -mi lolita-na toe, hilou mpu'u-ramo.

³A ieşit pela ceasul al treilea, şi a văzut pe alţii stînd în piaţă fără lucru.

³Jaa sio, hilou wo'o-imi mpali' to ntani' -na, nahilo ba hangkuja dua tauna ntora-ntora hi wiwi' karajaa.

⁴,Duceţi-vă şi voi în via mea`, le -a zis el, ,şi vă voi da ce va fi cu dreptul.` Şi s'au dus.

⁴Na'uli' -raka: `Hilou-koi mobago hi bonea-ku, kuwai' moto-koi gaji' to masipato'.' Hilou mpu'u-ramo-rawo.

⁵A ieşit iarăş pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, şi a făcut la fel.

⁵Tebua' eo, hilou wo'o-imi mpopali' tauna, na'uli' -raka: `Hilou-koi mobago hi bonea-ku.' Wae wo'o jaa tolu libe eo.

⁶Cînd a ieşit pela ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stînd în piaţă, şi le -a zis: ,De ce staţi aici toată ziua fără lucru?`

⁶"Ncimonou' -mi, ba neo' jaa lima, modao' wo'o-imi mporua' tauna to ntora. Napekune' -ra: `Napa pai' ntora-ntora mara-wadi-koi ha'eoa, uma-ko-koina mobago-e?'

⁷Ei i-au răspuns: ,Pentru că nu ne -a tocmit nimeni.` ,Duceţi-vă şi voi în via mea`, le -a zis el, ,şi veţi primi ce va fi cu dreptul.`

⁷"Ratompoi' -i: `Apa' uma hema to mpopobago-kai.' "Na'uli' pue' bonea toei: `Ane wae, hilou-mokoi mobago hi bonea-ku.' Hilou mpu'u-ramo-rawo.

⁸Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului său: ,Cheamă pe lucrători, şi dă-le plata, începînd de la cei de pe urmă, pînă la cei dintîi.

⁸"Limpa-mi eo, na'uli' -mi pue' bonea hi mantoro' -na: `Kio' -ramo topobago toera ria, pai' wai' -ramo gaji' -ra. Wai' ulu gaji' hi tauna to lako' ntepu'u mobago jaa lima we'i. Oti toe, wai' gaji' hi tauna to ntepu'u mobago jaa tolu, duu' rata hi tauna to mobago ngkai mepuloa.'

⁹Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, şi au luat fiecare cîte un leu.

⁹"Tumai mpu'u-ramo to mobago ntepu'u jaa lima ncimonou', mporata-ramo gaji' himpau hampepa' doi pera'.

¹⁰Cînd au venit cei dintîi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit şi ei tot cîte un leu de fiecare.

¹⁰Kawae-kawae-na duu' -na rata wo'o-ra-rawo to mobago ngkai mepuloa-e ngone. To mobago ngkai mepulo toera mpo'uli' hi rala nono-ra: `Tantu meliu mpai' to nawai' -taka kita', apa' ha'eoa-ta-tana mobago!' Ntaa' we'i, bate hampepa' doi pera' wo'o-wadi-rawo to rarata-e.

¹¹Dupăce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului,

¹¹Kampohilo-ra gaji' -ra tohe'e, ngkunuti-ramo mpongkunutii pue' bonea, ra'uli':

¹²şi ziceau: ,Aceştia de pe urmă n'au lucrat decît un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, cari am suferit greul şi zăduful zilei.`

¹²`To lako' rata mobago hi ka'omea-na, muntu' hajaa-ra-wadi mobago. Hiaa' kai', mobago ha'eoa-ka-kaina, nahimai' eo to ngkerepa'. Napa-di pai' nubayari-ra hibaa-balia hante kai'?'

¹³Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ,Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu?

¹³"Hampetompoi' pue' bonea toei: `Uma-a masala' hi koi', bale. Ha uma pojanci-tami mporata-koi gaji' hampepa' doi pera' rala-na ha'eo?

¹⁴Ia-ţi ce ţi se cuvine, şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie.

¹⁴Ala' -mi-koiwo gaji' -ni pai' hilou-mokoi! Konoa-kumi mpowai' gaji' hi tauna to rata ka'omea-na hibalia hante to kuwai' -kokoi koi'.

¹⁵Nu pot să fac ce vreau cu ce -i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sînt bun?`

¹⁵Ha uma ma'ala kubabehi ntuku' konoa-ku hante doi-ku? Napa pai' mohingi' -koi hi doo ane lompe' nono-ku hi hira'?'"

¹⁶Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintîi, şi cei dintîi vor fi cei din urmă; pentrucă mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``

¹⁶Napohudu Yesus lolita rapa' toe, na'uli': "Wae wo'o mpai' hi eo mpeno-na: wori' tauna to kedi' tuwu' -ra tempo toi jadi' bohe tuwu' -ra hi eo mpeno. Pai' wori' wo'o tauna to bohe tuwu' -ra tempo toi jadi' kedi' tuwu' -ra hi eo mpeno."

¹⁷Pe cînd Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, şi le -a zis:

¹⁷Nto'u toe, Yesus mako' mpotoa' ngata Yerusalem. Hi lengko ohea nakio' -ra ana'guru-na to hampulu' rodua morumpu mopatani', pai' na'uli' -raka:

¹⁸,,Iată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte,

¹⁸"Epe-koi! Hilou-tamo tohe'i-e mpotoa' Yerusalem. Hi ria mpai', Aku' Ana' Manusia' ratonu hi imam pangkeni pai' guru agama, pai' rabotuhi bona rapatehi-a.

¹⁹şi -L vor da în mînile Neamurilor, ca să -L batjocorească, să -L bată şi să -L răstignească; dar a treia zi va învia.``

¹⁹Oti toe mpai', ratonu-a hi tauna to bela-ra to Yahudi, rapopo'ore', raweba', pai' rapatehi-a hi kaju parika'. Aga hi eo katolu-na tuwu' nculii' moto-a."

²⁰Atunci mama fiilor lui Zebedei s'a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, şi I s'a închinat, vrînd să -I facă o cerere.

²⁰Nto'u toe, rata tobine-na Zebedeus hante ana' -na rodua hi Yesus. Motingkua' -i hi nyanyoa-na apa' ria to naperapi'.

²¹El a întrebat -o: ,,Ce vrei?`` ,,Porunceşte``, I -a zis ea, ,,ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stînga Ta.``

²¹Napekune' Yesus: "Napa to nuperapi' -e?" Na'uli' totina toei: "Pomperapia' -kule, bona ane jadi' Magau' -poko mpai', ana' -ku to rodua tohe'ira mohura pai' moparenta hangkaa-ngkania dohe-nu, hadua hi mali ka'ana-nu, hadua hi mali ki'ii-nu."

²²Drept răspuns Isus a zis: ,,Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să -l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?`` ,,Putem``, I-au zis ei.

²²Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Uma ni'incai napa to niperapi' tetu. Ha nipakule' mpai' mpokolo kaparia to kana kukolo-e?" Ratompoi' ana'guru to rodua toera: "Kipakule' moto!"

²³Şi El le -a răspuns: ,,Este adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s'o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu.``

²³Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u, bate nikolo mpai' kaparia hewa to kukolo. Aga hema to mohura hi mali ka'ana-ku pai' hi mali ki'ii-ku, bela Aku' to mpakatantu. Tuama-ku-hana to mpakatantu hema to mporata bagia tetu."

²⁴Cei zece, cînd au auzit, s'au mîniat pe cei doi fraţi.

²⁴Kara'epe-na ana'guru-na to hampulu' pomperapia' doo-ra to rodua toera, kamoroe-rami mpokaroe-ra.

²⁵Isus i -a chemat, şi le -a zis: ,,Ştiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpînire.

²⁵Toe pai' Yesus mpokio' -ra omea pai' na'uli' -raka: "Ni'inca moto kasoa-ra topoparenta to uma mpo'incai Alata'ala mpoparentai ntodea-na. Tauna to bohe pangka' -ra mpewuku ntodea-na mpotuku' hawa' -na.

²⁶Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;

²⁶Aga koi', neo' hewa toe kehi-ni. Hema-koi to doko' bohe pangka' -na, kana jadi' pahawaa'.

²⁷şi oricare va vrea să fie cel dintîi între voi, să vă fie rob.

²⁷Pai' hema to doko' bohe hanga' -na kana jadi' batua-ni.

²⁸Pentru că nici Fiul omului n'a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.``

²⁸Kana nituku' po'ingku-ku, Aku' Ana' Manusia'. Patuju-ku tumai hi dunia', uma bona jadi' topohawa'. Pai' -a tumai-le, bona jadi' pahawaa', duu' -na mpewai' woto-ku rapatehi mpotolo' sala' tauna to wori'."

²⁹Cînd au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus.

²⁹Kamalai-ra Yesus pai' ana'guru-na ngkai ngata Yerikho, mo'iko-ra-damo tauna mpotuku' -i.

³⁰Şi doi orbi şedeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au început să strige: ,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!``

³⁰Hi wiwi' ohea, ria rodua tauna to wero mohura. Kape'epe-ra towero toera Kayesus-na to liu, mekio' -ramo, ra'uli': "Pue', muli Magau' Daud! Poka'ahi' -ka-kaiwo!"

³¹Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: ,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!``

³¹Tauna to wori' hi ree mpokaroe-ra, ra'uli': "Ngkalino-koi!" Uma-rawo rapangalai', rahuduwukui lau-mi mejeu': "Pue', muli Magau' Daud, poka'ahi' -ka-kaiwo!"

³²Isus S'a oprit, i -a chemat, şi le -a zis: ,,Ce vreţi să vă fac?``

³²Mento'o-imi Yesus, pai' -i mpokio' -ra tumai, na'uli' -raka: "Napa to nipokono kubabehi-kokoi?"

³³,,Doamne``, I-au zis ei, ,,să ni se deschidă ochii!``

³³Ratompoi' -i: "Pue', doko' -ka-kaiwo pehilo!"

³⁴Lui Isus I s'a făcut milă de ei, S'a atins de ochii lor, şi îndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El.

³⁴Metumu' -mi ahi' -na Yesus, toe pai' naganga mata-ra. Ncaliu pehilo-ramo, pai' -ra mpotuku' Yesus.