¹Cînd s'au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici,

¹Mohu' -ramo hi Yerusalem, rata-ra hi ngata Betfage hi Bulu' Zaitun. Hi ree, Yesus mpohubui rodua ana'guru-na hilou meri'ulu,

²şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine.

²na'uli' -raka: "Hilou-koi hi ngata to tanyanyohi toe mai. Rata-koi mpai' hi ria, nihilo hama'a keledai to tehoo' pai' ana' -na mohu' dohe-na. Bongka koloro-na pai' keni-ra tumai.

³Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.``

³Ane ria to mpokamaro-koi, uli' -raka: `Apa' Pue' mparaluu-ra. Napoponculi' moto-kokoi mpai'.'"

⁴Dar toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:

⁴Tohe'e majadi' bona madupa' napa to na'uli' nabi owi, hewa toi:

⁵,,Spuneţi fiicei Sionului: ,Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mînzul unei măgăriţe.``

⁵"Uli' -raka pue' ngata Sion: Hilo, etu-imi tumai Magau' -ni! Dingki' nono-na, mpohawi' -i hama'a keledai, mpohawi' -i hama'a ana' keledai to mongura."

⁶Ucenicii s'au dus, şi au făcut cum le poruncise Isus.

⁶Jadi', hilou mpu'u-ramo ana'guru-na to rodua toera, rababehi hewa to nahubui-raka.

⁷Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra.

⁷Rakeni keledai to ntali ana' toera, ralampii hante baju-ra. Oti ralampii, mehawi' -imi Yesus.

⁸Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum.

⁸Hilou-ramo mpotoa' Yerusalem. Hi kaliua-na Yesus toe, wori' lia tauna mpokodo pohea-ra hi mata ohea, pai' hantongo' mpoho'a rau kaju pai' rakodo hi mata ohea bona mpobila' -i.

⁹Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: ,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!``

⁹Wori' tauna mpotuku' -i, ria-ra to meri'ulu, ria wo'o-ra to hi boko'. Ntora mogora-ra mpo'uli': Une' -imi muli Magau' Daud!" Pue' Ala mpogane' Magau' to tumai mpokeni hanga' -na!" Une' -imi Pue' Ala to hi rala suruga!"

¹⁰Cînd a intrat în Ierusalim, toată cetatea s'a pus în mişcare, şi fiecare zicea: ,,Cine este acesta?``

¹⁰Pesua' -na Yesus hi ngata Yerusalem, konce-mi pue' ngata, ra'uli': "Hema-idie?"

¹¹,,Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii``, răspundeau noroadele.

¹¹Ratompoi' tauna to dohe-na: "Yesus-le, nabi ngkai Nazaret tana' Galilea."

¹²Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei,

¹²Oti toe, mesua' -imi Yesus hi berewe Tomi Alata'ala, pai' -i mpopalai hawe'ea tauna to mobabalu' hi ree. Nabilingko-raka meja' -meja' posulaa' -ra doi, pai' nabilingko wo'o pohuraa topobabalu' danci mangkebodo.

¹³şi le -a zis: ,,Este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

¹³Na'uli' -raka: "Hi rala Buku Tomoroli' Alata'ala mpo'uli' hewa toi: `Tomi-ku mpai' rakahangai' tomi posampayaa.' Hiaa' koi' -koina, niponcawa tomi toperampaki-di!"

¹⁴Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat.

¹⁴Hi Tomi Alata'ala, tauna towero pai' topungku rata hi Yesus, pai' napaka'uri' -ra.

¹⁵Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd: ,,Osana, Fiul lui David!`` s'au umplut de mînie.

¹⁵Aga imam-imam pangkeni pai' guru-guru agama, moroe-ra mpohilo tanda mekoncehi to nababehi Yesus. Gigi nono-ra mpo'epe ana' to mogora hi rala Tomi Alata'ala to mpo'uli': "Une' -imi muli Magau' Daud!"

¹⁶Şi I-au zis: ,,Auzi ce zic aceştia?`` ,,Da,`` le -a răspuns Isus. ,,Oare n'aţi citit niciodată cuvintele acestea: ,Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?``

¹⁶Toe pai' ra'uli' mpo'uli' -ki Yesus: "Nu'epe wa napa to ra'uli' -e!" Na'uli' Yesus: "Ku'epe moto. Ko'ia-tano nibasa hi rala Buku Tomoroli' -e to mpo'uli': `Nutudui' -ramo ana' -ana' pai' ana'lei mpohowa' lolita pe'une' hi Iko.'"

¹⁷Şi, lăsîndu -i, a ieşit afară din cetate, şi S'a îndreptat spre Betania, şi a mas acolo.

¹⁷Ngkai ree, malai-imi Yesus mpalahii-ra hilou hi mali ngata, turu hi Betania.

¹⁸Dimineaţa, pe cînd Se întorcea în cetate, I -a fost foame.

¹⁸Kampeneo-na mepulo ngkii, hi pomako' -ra Yesus pai' ana'guru-na nculii' hilou hi Yerusalem, mo'oro' -imi Yesus.

¹⁹A văzut un smochin lîngă drum, şi S'a apropiat de el; dar n'a găsit decît frunze, şi i -a zis: ,,Deacum încolo în veac să nu mai dea rod din tine!`` Şi pe dată smochinul s'a uscat.

¹⁹Mpohilo-i hi wiwi' ohea hangkaju kaju ara. Hilou-i hi tawu-na mpali' wua' -na, aga uma ria nau' hantakua, muntu' rau-na-wadi. Toe pai' Yesus mpototowi kaju toei, na'uli': "Ngkai eo toe lau, uma-poko mowua' -wua' kaju toi-ko!" Kamolaju-nami kaju ara toei.

²⁰Ucenicii, cînd au văzut acest lucru, s'au mirat, şi au zis: ,,Cum de s'a uscat smochinul acesta într'o clipă?``

²⁰Wae karahilo-na ana'guru-na to jadi' toe, rapokakonce, ra'uli': "Beiwa pai' kaliliu molaju kaju ara toei-e mai?"

²¹Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s'a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: ,Ridică-te de aici, şi aruncă-te în mare,` se va face.

²¹Na'uli' Yesus: "Mpu'u ku'uli' -kokoi, ane nipangala' pai' uma-koi morara', ma'ala wo'o-ko-koiwo mpobabehi hewa to kubabehi hi kaju toe we'i. Pai' uma muntu' tohe'e, ma'ala-koi mpololitai bulu' tohe'i: `Te'ongko' -moko, pengkanawu' -ko hi rala tahi'!' bate majadi' tetu.

²²Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.

²²Napa-napa to niperapi' hi rala posampaya-ni, ane nipangala', bate nitarima."

²³Isus S'a dus în Templu; şi, pe cînd învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrînii norodului, şi I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

²³Mesua' wo'o-imi Yesus hi rala Tomi Alata'ala pai' metudui'. Bula-na metudui', rata-ramo imam pangkeni hante totu'a to Yahudi mpekune' -i, ra'uli': "Uli' -kakai, ngkaiapa huraa-nu mpobabehi hawe'ea tetu hi Tomi Alata'ala! Hema to mpowai' -ko kuasa hewa tetu?"

²⁴Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă voi pune şi Eu o întrebare; şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

²⁴Na'uli' Yesus: "Aku', ria wo'o-kuwo pompekunea' -ku hi koi'. Ane nitompoi' -ka, bo ku'uli' -kokoi kangkaiapa-na kuasa-ku mpobabehi hawe'ea toe lau.

²⁵Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau dela oameni?`` Dar ei vorbeau între ei şi ziceau: ,,Dacă vom răspunde: ,Din cer,` ne va spune: ,Atunci de ce nu l-aţi crezut?`

²⁵Uli' -ka pe': ngkaiapa kuasa-na Yohanes Topeniu' mponiu' tauna? Ngkai Alata'ala-di, ba ngkai manusia' -di?" Momepololitai-ramo pangkeni to Yahudi toera, ra'uli': "Beiwa-tale' mpotompoi' -ie? Ane ta'uli' ngkai Alata'ala kuasa-na, na'uli' -taka mpai': `Ane wae, napa pai' uma-i nipangala'?'

²⁶Şi dacă vom răspunde: ,Dela oameni,` ne temem de norod, pentrucă toţi socotesc pe Ioan drept prooroc.``

²⁶Hiaa' ane ta'uli' ngkai manusia' -wadi kuasa-na, mpoka'eka' -ta ntodea, apa' ntodea toera mpo'uli' Yohanes toe hadua nabi."

²⁷Atunci au răspuns lui Isus: ,,Nu ştim!`` Şi El, la rîndul Lui, le -a zis: ,,Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.

²⁷Jadi', ratompoi' -i: "Uma ki'incai." Toe pai' na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Ane wae, uma wo'o-kuwo ku'uli' -kokoi kangkaiapa kuasa-ku mpobabehi toe lau."

²⁸Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s'a dus la cel dintîi, şi i -a zis: ,Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!`

²⁸Napokaliliu Yesus lolita-na hi pangkeni agama Yahudi toera, na'uli': "Beiwa pomporata-ni tohe'i: Ria hadua tuama, rodua-ki ana' -na, paka' tomane. Hilou-i hi to tuaka, na'uli' -ki: `Uto', eo toe lau, hilou-ko mobago hi bonea.'

²⁹,Nu vreau,` i -a răspuns el. În urmă, i -a părut rău, şi s'a dus.

²⁹"Natompoi': `Oja' -a Mama!' Aga ka'omea-na mobali' nono-na, hilou moto-i mobago hi bonea.

³⁰S'a dus şi la celălalt, şi i -a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: ,Mă duc, doamne!` Şi nu s'a dus.

³⁰"Ngkai ree, hilou wo'o-i hi ana' -na to tu'ai, na'uli' -ki: `Uto', hilou-ko mobago hi bonea.' "Natompoi' ana' toei: `Io', hilou moto-a Mama.' Ntaa' uma-idi hilou-e!"

³¹Care din amîndoi a făcut voia tatălui său?`` ,,Cel dintîi,`` au răspuns ei. Şi Isus le -a zis: ,,Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu.

³¹Ngkai ree, mepekune' -i Yesus hi pangkeni agama Yahudi, na'uli': "Jadi', ngkai ana' to rodua toera, hema to mpotuku' hawa' tuama-ra?" Ra'uli' pangkeni to Yahudi toera: "To lomo' -na." Na'uli' Yesus: "Mpu'u ku'uli' -kokoi: tauna topojeko', hewa topesingara' paja' pai' tobine to uma tumotoa gau' -ra, hira' lau-mi to natarima Alata'ala jadi' ntodea-na hi rala Kamagaua' -na, bela koi'.

³²Fiindcă Ioan a venit la voi umblînd în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v'aţi căit în urmă ca să -l credeţi.

³²Apa' Yohanes Topeniu' mpotudui' -koi ohea to monoa', aga uma-koi dota mpopangala' -i. Hiaa' topesingara' paja' pai' tobine to uma tumotoa gau' -ra, rapangala' -i-rana. Pai' nau' nihilo-mi toe, uma oa' nibalii' gau' -ni pai' uma oa' nipangala' -i."

³³Ascultaţi o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn. Apoi a dat -o unor vieri, şi a plecat în altă ţară.

³³Na'uli' wo'o-mi Yesus mpo'uli' -raka pangkeni agama Yahudi: "Epe wo'o-koi lolita rapa' tohe'i. Ria hadua pue' bonea mpohu'ai bonea-na hante anggur. Nawala ntololikia-na, nababehi pompeaa' anggur, pai' natunya' wo'o pongko pompodooa. Oti toe, napewai' bonea-na rapobago hi ba hangkuja dua tauna, pai' hilou-imi hi ngata to molaa.

³⁴Cînd a venit vremea roadelor, a trimes pe robii săi la vieri, ca să ia partea lui de rod.

³⁴Rata-mi tempo pohopua' wua' anggur, napahawa' -ra ba hangkuja dua batua-na hilou mperapi' bagia-na.

³⁵Vierii au pus mîna pe robii lui, şi pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorît, iar pe altul l-au ucis cu pietre.

³⁵Aga topobago bonea toera mpohoko' batua to napahawa': ria-ra to rapao', ria to rapana' watu, ria wo'o to rapatehi.

³⁶A mai trimes alţi robi, mai mulţi decît cei dintîi; şi vierii i-au primit la fel.

³⁶Pue' bonea toei mpahawa' tena batua-na to ntani' -na, meliu kawori' -ra ngkai to lomo' -na. Aga rapohewa toe wo'o-ra-wadi.

³⁷La urmă, a trimes la ei pe fiul său, zicînd: ,Vor primi cu cinste pe fiul meu!`

³⁷Ka'omea-na, na'uli': `Agina ana' -ku moto-mi kupahawa' hilou, bate rapengkorui-i mpai'.'

³⁸Dar vierii, cînd au văzut pe fiul, au zis între ei: ,Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm şi să punem stăpînire pe moştenirea lui.`

³⁸"Ntaa' we'i, karahilo-na topobago bonea toera ana' pue' bonea tohe'ei, mohawa' -ramo ra'uli': `Etu-imi tumai ana' -na, hi'a mpai' to jadi' pue' bonea toi-e. Kita tapatehi-i, bona bonea toi kita' -mi mpai' pue' -na.'

³⁹Şi au pus mîna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorît.

³⁹Karahoko' -nami ana' toei, radii' hilou hi mali bonea pai' rapatehi."

⁴⁰Acum, cînd va veni stăpînul viei, ce va face el vierilor acelora?

⁴⁰Ngkai ree, Yesus mpo'uli' -raka pangkeni agama Yahudi: "Jadi', ane rata nculii' -ipi pue' bonea-e, napopai-ra topobago bonea-na toera-e?"

⁴¹Ei I-au răspuns: ,,Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde, şi via o va da altor vieri, cari -i vor da rodurile la vremea lor.``

⁴¹Ratompoi' -i: "Tantu napatehi-ra tauna to dada'a toera, pai' bonea-na nawai' -raka tau ntani' -na to dota mpowai' -i bagia-na hi tempo-na."

⁴²Isus le -a zis: ,,N'aţi citit nici odată în Scripturi că: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?`

⁴²Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Tantu nibasa-mi lolita Buku Tomoroli' to mpolowa pesapuaka-ni hi Aku', hewa toi moni-na: `Watu to ratadi topowangu tomi, watu toe lau-mi to jadi' poko parawatu. Tohe'e majadi' ntuku' konoa Pue' Alata'ala, uma mowo kalompe' -na hi poncilo-ta.'"

⁴³Deaceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată dela voi, şi va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite.

⁴³Na'uli' wo'o-mi Yesus: "Jadi', apa' oja' -koi mpotarima-a jadi' Magau' -ni, wae-pi, bagia-ni hi rala Kamagaua' -na Alata'ala, ra'ala' ngkai koi' pai' rawai' -raka tauna to mpobabehi po'ingku to natao hi ntodea Alata'ala. ((

⁴⁴Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.``

⁴⁴Hewa kura to monawu' hi watu mopengka, pai' hewa kura to napitihi watu moreja', hewa toe wo'o mpai' tauna to mposapuaka-a.))"

⁴⁵După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei,

⁴⁵Kara'epe-na imam pangkeni pai' to Parisi lolita-lolita rapa' Yesus toe, ra'inca kahira' -na to natoa'.

⁴⁶şi căutau să -L prindă; dar se temeau de noroade, pentrucă ele îl socoteau drept prooroc.

⁴⁶Toe pai' rapali' -mi ohea-ra mpohoko' -i. Aga uma-ra daho', apa' mpoka'eka' -ra ntodea, apa' ntodea mpo'uli' Yesus hadua nabi.