¹Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis:

¹Mololita tena-i Yesus hi pangkeni agama Yahudi toera, mpo'uli' -raka hanyala-pi lolita rapa'. Na'uli':

²,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.

²"Alata'ala hewa magau' to hi rala jarita toi: Hadua magau' mpobabehi karamea hi poncamokoa ana' -na.

³A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină.

³Mohawa' -i hi pahawaa' -na hilou mpokio' tauna to rahinta' hewa toi: `Hilou-tamo ngkoni' hi posusaa' poncamokoa!' Aga hawe'ea to rakio' toera, uma-ra dota hilou.

⁴A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis: ,Spuneţi celor poftiţi: ,,Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.`

⁴Toe pai' nahubui tena pahawaa' -na to ntani' -na, na'uli' -raka: `Uli' -raka to rahinta': pongkoni' taha' -mi, japi hante porewua to morudu' ntani' -na rasumale' -mi, rodo-mi omea. Kita-mi hilou hi posusaa' poncamokoa!'

⁵Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.

⁵Aga hawe'ea to rakio' toera uma mposaile' pekio' toe. Hore-hore hilou hi pobagoa-ra moto-ra. Ria-ra to hilou hi bonea-ra, ria-ra to hilou hi bago-ra ntani' -na.

⁶Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.

⁶To ntani' -na wo'o-ra mpohoko' pahawaa' magau' toe, rapao' pai' rapatehi.

⁷Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.

⁷Kana'epe-na magau' napa to jadi' tohe'e, moroe lia-imi. Nahubui tantara-na hilou mpatehi topepatehi toera, pai' mposuwe ngata-ra.

⁸Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea.

⁸"Oti toe, nakio' wo'o-ramo pahawaa' -na, na'uli' -raka: `Susa' poncamokoa rodo-mi, aga tauna to kukio', uma-ra natao mpokaralai.

⁹Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.`

⁹Wae-pi, hilou-mokoi hi ohea kama, hema-hema to nirua', bawai-ramo tumai mpokaralai susa' poncamokoa.'

¹⁰Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi.

¹⁰Kahilou-rami-rawo pahawaa' toera hi ohea mporumpu hawe'ea tauna to liu, uma mpenara' ba to lompe' gau' -ra ba to dada'a. Ka'omea-na ihia' mpu'u-mi tomi posusaa' hante torata.

¹¹Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

¹¹"Mesua' -imi magau' toei mpokamata torata. Nahilo-hawo hi olo' torata, ria hadua to uma moheai pohea posusa'.

¹²,Prietene,` i -a zis el, ,cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.

¹²Na'uli' magau': `Bale, napa-kona pai' tumai-ko hi posusaa' uma-ko moheai pohea posusa' -e?' Uma-i-hawo winihi.

¹³Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: ,Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

¹³Ngkai ree, mohawa' -imi magau' mpo'uli' -raka pahawaa' -na: `Hilu' witi' -na, hoo' pale-na, petadi-i hi mali-na rala kabengia-na! Hi ria-i mpai' geo' pai' ntodohaka.'"

¹⁴Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``

¹⁴Napohudu Yesus lolita rapa' -na hewa toi: "Wori' tauna to nakio' Alata'ala, aga hangkedi' -ra-wadi to napelihi jadi' ntodea-na."

¹⁵Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

¹⁵Ngkai ree, malai-ramo to Parisi ngkai Tomi Alata'ala. Mohawa' -ra mpali' akala beiwa-ra ma'ala mpo'opa kahala' lolita-na Yesus mpotompoi' pompekunea' -ra.

¹⁶Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis: ,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.

¹⁶Rarata-mi akala-ra: mpahawa' -ra ba hangkuja dua topetuku' -ra hante ba hangkuja dua tauna to tono' hi Magau' Herodes hilou hi Yesus. Ra'uli' mpo'uli' -ki: "Guru, ki'inca Guru tau manoa'. Monoa' lia tudui' -nu mpo'uli' napa konoa Alata'ala hi manusia'. Uma nupengkorui ba hema-hema, apa' uma-ko mpelence tauna.

¹⁷Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?``

¹⁷Toe pai' kiperapi' bona nu'uli' -kakai, beiwa pomporata-nu Guru: ntuku' atura agama-ta, ba ma'ala moto-ta mpobayari paja' hi Kaisar, ba uma-di?"

¹⁸Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: ,,Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

¹⁸Na'inca Yesus patuju nono-ra to dada'a toe, toe pai' na'uli' -raka: "Hilo mpu'u-koie' topebagiu! Napa pai' doko' ni'opa kahala' lolita-ku!

¹⁹Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).

¹⁹Popehuwu-ka pe' doi to biasa nibayari-ki paja' -e." Ratonu-miki hampepa' doi pera'.

²⁰El i -a întrebat: ,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``

²⁰Na'uli' Yesus: "Lence hema pai' hanga' hema to hi doi toi?"

²¹,,Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!``

²¹Ratompoi': "Lence pai' hanga' Kaisar." Na'uli' Yesus: "Ane wae-di, wai' -ki Kaisar napa to kasipato' -na rawai' -ki Kaisar, pai' wai' -ki Alata'ala napa to kasipato' -na rawai' -ki Alata'ala."

²²Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.``

²²Kara'epe-na petompoi' Yesus tohe'e, rapokakonce. Kamalai-rami mpalahii Yesus.

²³În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

²³Hi eo toe wo'o, ba hangkuja dua to Saduki rata hi Yesus. To Saduki toera, pangkeni agama Yahudi to mposapuaka tauna to mate tuwu' nculii' hi eo mpeno.

²⁴,,Învăţătorule, Moise a zis: ,Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.`

²⁴Rata to Saduki toera mpo'uli' -ki Yesus: "Guru, nabi Musa metudui' hewa toi: Ane hadua tomane mate, hiaa' uma-ki ria ana' -na, pudupuhe-na kana mpotobine balu-na, bona ria-ki-hawo muli-na tomate toei.

²⁵Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

²⁵Jadi', ria pitu to ntali ompi' paka' tomane. To ulumua' motobinei, mate-i uma ria ana' -na. Balu-na napotobine tu'ai-na.

²⁶Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea.

²⁶Ko'ia wo'o rapoka'alai mo'anai', mate wo'o-imi-hawo to tu'ai toei. Wae oa' -mi majadi' hi katolu-na duu' -na hi kapitu-na.

²⁷La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.

²⁷Ka'omea-na, mate wo'o-imi-hawo tobine toei.

²⁸La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă.

²⁸Jadi' hi eo mpeno-na, ane tuwu' nculii' mpu'u-di hawe'ea tomate-e, hema-ramo mpai' pue' tobine toei? Apa' hawe'ea-ra mpotobine-imi."

²⁹Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

²⁹Na'uli' Yesus: "Sala' rahi pekiri-ni tetu, apa' uma nipaha ihi' Buku Tomoroli', uma wo'o ni'incai baraka' -na Alata'ala.

³⁰Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

³⁰Apa' ane tuwu' nculii' -ramo tauna to mate, katuwu' -ra hewa katuwu' mala'eka hi rala suruga, uma-rapa motobinei ba motomanei.

³¹Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice:

³¹Ha ko'ia ria nibasa lolita Buku Tomoroli' to mpakanoto katuwu' -ra nculii' tomate-e? Ria Lolita Alata'ala owi to mpo'uli' -kokoi hewa toi:

³²,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``

³²`Aku' toi-mi Alata'ala to napue' Abraham, Alata'ala to napue' Ishak, Alata'ala to napue' Yakub.' Batua-na, nau' mahae-ramo mate Abraham, Ishak pai' Yakub, bate tuwu' moto-ra. Apa' bela tauna to mate to mepue' hi Alata'ala, tauna to tuwu' -hana to mpopue' -i."

³³Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.

³³Kara'epe-na ntodea tudui' -na Yesus toe, rapokakonce.

³⁴Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc.

³⁴To Saduki uma-pi tepehono', apa' nadagi-ramo Yesus. Kara'epe-na to Parisi toe, moromu wo'o-ramo-rawo mpopali' akala-ra mpo'akalai Yesus.

³⁵Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare:

³⁵Hadua ngkai laintongo' -ra, hadua guru agama, mperao mpo'opa petompoi' Yesus hante pompekunea' -na, na'uli':

³⁶,,Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?``

³⁶"Guru, ngkai hawe'ea parenta hi rala Atura Pue', parenta to'uma to meliu kabohe-na?"

³⁷Isus i -a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.``

³⁷Na'uli' Yesus: `Kana tapoka'ahi' Pue' -ta Pue' Alata'ala hante nono-ta mpu'u, tatonu hawe'ea katuwu' -ta hi Hi'a, pai' tapoka'ahi' -i hudu inca-ta.'

³⁸,,Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă.

³⁸Toe-mi parenta to meliu kabohe-na, pai' to lomo' -na mpu'u.

³⁹Iar a doua, asemenea ei, este: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`

³⁹Pai' parenta karonyala-na to hibalia hante to lomo' -na toe: `Kana tapoka'ahi' doo-ta hewa pompoka'ahi' -ta woto-ta moto.'

⁴⁰În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.``

⁴⁰Hawe'ea Atura Pue' pai' tudui' nabi-nabi mentoe hi parenta to ronyala toe."

⁴¹Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat:

⁴¹Bula-ra to Parisi ria-pidi morumpu hi retu, Yesus mpekune' -ra:

⁴²Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?`` ,,Al lui David``, I-au răspuns ei.

⁴²"Beiwa pomporata-ni, hema-i Magau' Topetolo' to najanci Alata'ala-e? Muli hema-i?" Ratompoi': "Muli Magau' Daud."

⁴³Şi Isus le -a zis: ,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice:

⁴³Na'uli' Yesus: "Ane wae-di, napa pai' Daud mpokahangai' -i Pue' -na? Hante petete' Inoha' Tomoroli', Daud mpotompo'wiwi Magau' Topetolo' hewa toi:

⁴⁴,Domnul a zis Domnului Meu: ,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale?

⁴⁴Pue' Ala mpo'uli' -ki Pue' -ku: `Mohura-moko hi mali ngka'ana-ku, duu' -na kupopengkoru hawe'ea bali' -nu hi Iko.'

⁴⁵Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

⁴⁵Jadi', ane muli Daud mpu'u-idi Magau' Topetolo' -e, napa pai' Daud mpokahangai' -i Pue' -na?"

⁴⁶Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări.

⁴⁶Uma ria haduaa to mpotompoi' -i. Ntepu'u ngkai eo toe, uma-pi hema to daho' mpekune' ba napa-napa hi Yesus.