¹Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.

¹"Neo' -ta mposalai' doo, bona uma wo'o-ta mpai' nasalai' Alata'ala.

²Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.

²Apa' pohuka' to tapake' hi doo, tetu wo'o-hawo mpai' to rapopohuka' -taka. Batua-na, ane liu rahi-ta mposalai' doo, hewa toe wo'o mpai' Alata'ala mpobotuhi kara-kara-ta.

³De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?

³"Napa pai' mponaa-ta gege' hi mata doo, hiaa' wince' kaju to hi mata-ta moto uma ta'incai karia-na!

⁴Sau, cum poţi zice fratelui tău: ,,Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău``, şi, cînd colo, tu ai o bîrnă într'al tău?...

⁴Beiwa-ta ma'ala mpo'uli' -ki doo: `Mai kulali gege' -nu,' bo ria moto wo'o-di wince' kaju hi mata-ta.

⁵Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

⁵Neo' mpetolompei' kehi! Kana talali ulu wince' to hi mata-ta, bona monoto mata-ta mpolali gege' doo.

⁶Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.

⁶"Anu to moroli' neo' rawai' -ki dike', nee-neo' mpai' tumai nahoko' lau-ta-wadi. Anu to masuli' oli-na neo' rarora-ki wawu, apa' na'ihe' mara-wadi-hana.

⁷Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.

⁷"Perapi' -mi hi Alata'ala, nawai' moto-ta mpai'. Pali' kaparaluua-ta hi Alata'ala, tarata moto mpai'. Neo' tabahakai mpopebea wobo', Alata'ala mpobea moto-taka mpai' wobo' -na.

⁸Căci ori şi cine cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

⁸Apa' hema to merapi' bate rawai'. Hema to mpali' bate mporata. Hema to mpopebea wobo', bate rabea-ki wobo'.

⁹Cine este omul acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său o pîne, să -i dea o piatră?

⁹"Ha ria-koi to mpowai' watu hi ana' -ni ane ana' -ni mperapi' koni' -e?

¹⁰Sau, dacă -i cere un peşte, să -i dea un şarpe?

¹⁰Ba mpowai' -i ule ane mperapi' -i bau' -e? Uma-hawo.

¹¹Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!

¹¹Nau' hewa apa-mi kadada'a-nie, ni'inca moto mpowai' to lompe' hi ana' -ni. Peliu-liu-nami Tuama-ni to hi rala suruga! Na'inca lia mpewai' to lompe' hi tauna to merapi' hi Hi'a.

¹²Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii.

¹²"Hawe'ea po'ingku to tapokono rababehi doo hi kita', toe wo'o to kana tababehi hi doo. Toe-mile tudui' Atura Pue' pai' tudui' nabi-nabi-e.

¹³Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sînt ceice intră pe ea.

¹³"Mesua' -koi ntara wobo' to jopi', apa' mowela' wobo' pai' ohea to mpotoa' naraka, pai' wori' wo'o tauna to ntara hi ohea toe.

¹⁴Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sînt ceice o află.

¹⁴Tapi' kedi' wobo' pai' jopi' ohea to mpotoa' katuwua' to lompe', hangkedi' lia-wadi tauna to mpotara.

¹⁵Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinlăuntru sînt nişte lupi răpitori.

¹⁵"Mo'inga' -inga' -koi, apa' ria tauna to mpo'uli', nabi-ra. Ntaa' boa' -radi. Hiloa-ra hewa tauna to mepangala' hi Alata'ala. Tapi' patuju-ra doko' mpokero pepangala' doo-wadi.

¹⁶Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini?

¹⁶Ta'inca pebagiu-ra ane tanaa wua' pobago-ra. Wua' anggur uma rahopu' ngkai walaa to morui. Wua' ara uma rahopu' ngkai jilata.

¹⁷Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.

¹⁷Kaju to morudu', wua' -na lompe'. Kaju to kee', uma wo'o lompe' wua' -na.

¹⁸Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.

¹⁸Uma ria kaju to lompe' mowua' dada'a, pai' uma ria kaju to dada'a mowua' to lompe'.

¹⁹Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc.

²⁰Kaju to uma mowua' lompe', bate ratoki pai' raropu. Wae wo'o Alata'ala bate mpohuku' nabi to boa' toera. Ta'inca kaboa' -ra ane tanaa wua' pobago-ra.

²⁰Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.

²¹"Wori' tauna to mpokio' -a `Pue'! Pue'!' aga uma hawe'ea-ra to jadi' ntodea Alata'ala hi rala Kamagaua' -na. Muntu' tauna to mpobabehi konoa Tuama-ku-wadi to jadi' ntodea-na.

²¹Nu orişicine-Mi zice: ,,Doamne, Doamne!`` va intra în Împărăţia cerurilor, ci celce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.

²²Hi Eo Kiama mpai', wori' tauna mpo'uli' -ka: `Pue'! Pue'! Ha uma nu'incai, kai' -mi to mpoparata Lolita Alata'ala hi rala hanga' -nue? Hi rala hanga' -nu kipopalai seta. Pai' wori' wo'o tanda mekoncehi kibabehi hante hanga' -nu Pue'.'

²²Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ,,Doamne, Doamne! N'am proorocit noi în Numele Tău? N'am scos noi draci în Numele Tău? Şi n'am făcut noi multe minuni în Numele Tău?``

²³"Kutompoi' -ra mpai': `Uma-kuna ku'incai-koi! Palai-koi ngkai rei, koi' to dada'a po'ingku-ni.'

²³Atunci le voi spune curat: ,,Niciodată nu v'am cunoscut; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi cari lucraţi fărădelege.``

²⁴"Hema to mpo'epe lolita-ku toi pai' natuku', tauna toei hewa tauna to pante mpowangu tomi-na hi lolo parawatu to moroho.

²⁴De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi -a zidit casa pe stîncă.

²⁵Karata-na uda, mowo' ue, pai' ngolu' mporumpa' tomi toe, tapi' uma-i modungka, apa' rawangu hi lolo watu to moroho.

²⁵A dat ploaia, au venit şivoaele, au suflat vînturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s'a prăbuşit, pentrucă avea temelia zidită pe stîncă.

²⁶"Aga tauna to mpo'epe lolita-ku toi pai' uma natuku', tauna toei hewa to wojo to mpowangu tomi-na hi lolo wo'one.

²⁶Însă ori şi cine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi -a zidit casa pe nisip.

²⁷Karata-na uda, mowo' ue, pai' ngolu' mporumpa' tomi toe, kamodungka-nami, mokero hangkani."

²⁷A dat ploaia, au venit şivoaiele, au suflat vînturile, şi au izbit în casa aceea: ea s'a prăbuşit, şi prăbuşirea i -a fost mare.``

²⁸Kahudu-na Yesus mpololita hawe'ea toe, rapokakonce tauna to mpo'epe tudui' -na.

²⁸După ce a sfîrşit Isus cuvîntările acestea, noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui;

²⁹Apa' uma-i metudui' hewa guru-guru agama. Petudui' -na, hewa tauna to mokuasa mpu'u.

²⁹căci El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.