¹Cînd S'a coborît Isus de pe munte, multe noroade au mers după El.

¹Kamana'u-na Yesus ngkai lolo bulu', wori' tauna to mpotuku' -i.

²Şi un lepros s'a apropiat de El, I s'a închinat, şi I -a zis: ,,Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.``

²Nto'u toe, ria hadua tauna to mohaki' poko' tumai motingkua' hi nyanyoa Yesus mpo'uli' -ki: "Pue', ane ma'ala, paka'uri' -a-kuwo!"

³Isus a întins mîna, S'a atins de el, şi a zis: ,,Da, vreau, fii curăţit!`` Îndată a fost curăţită lepra lui.

³Yesus mpojama-i, pai' na'uli' -ki: "Ma'ala moto. Kupaka'uri' -moko!" Hampinisi mata mo'uri' -imi, uma-pi ria haki' -na.

⁴Apoi Isus i -a zis: ,,Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, şi adu darul, pe care l -a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.``

⁴Oti toe, na'uli' wo'o-mi Yesus mpo'uli' -ki: "Neo' nulolita hi hema-hema napa to jadi' tohe'i-e. Hilou-moko ulu mpopehuwu woto-nu hi imam bona nahilo kamo'uri' -numi, pai' keni pepue' -nu hewa to te'uki' hi rala Atura Musa, bona monoa' hi hawe'ea tauna kamo'uri' -nu mpu'u-mi."

⁵Pe cînd intra Isus în Capernaum, s'a apropiat de El un sutaş, care -L ruga

⁵Pesua' -na Yesus hi ngata Kapernaum, rata hadua tadulako tantara to Roma mpohirua' -ki pai' mpopetulungi,

⁶şi -I zicea: ,,Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, şi se chinuieşte cumplit.``

⁶na'uli': "Tuama, batua-ku peda' lia-i ria hi tomi. Ntora turu-i-wadi, pai' ntora ntodohaka-i."

⁷Isus i -a zis: ,,Am să vin şi să -l tămăduiesc.``

⁷Na'uli' Yesus: "Tilou moto-a mpaka'uri' -i."

⁸,,Doamne``, a răspuns sutaşul, ,,nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu; ci zi numai un cuvînt, şi robul meu va fi tămăduit.

⁸Natompoi' tadulako tantara toei: "Tuama, aku' toi-le, bela-a to Yahudi, uma-a-kuna natao nupencuai'. Nau' hamela-wadi lolita nu'uli', mo'uri' -i mpai' batua-ku.

⁹Căci şi eu sînt om supt stăpînire; am supt mine ostaşi, şi zic unuia: ,Du-te!` şi se duce; altuia: ,Vino!` şi vine; şi robului meu: ,Fă cutare lucru!` şi -l face.

⁹Apa' aku' toi-e, pahawaa' wo'o-a-wadi-kuwo, pai' ria wo'o-ra-kuwo to kuhawai'. Ane rapa' -na ria hawa' -ku hi hadua tantara mpo'uli' -ki: `Hilou-ko!' bate hilou-i. Ane mekio' -a hi tantara kahadua-na `Mai-ko!' bate tumai-i. Ane ku'uli' -raka batua-ku: `Babehi toe!' bate rababehi. Wae wo'o Iko Tuama, uma-ko mingki' hilou hi tomi-ku. Lolita-nu-wadi nu'uli' hi rehe'i, bate madupa' mpai' hi tomi-ku ria."

¹⁰Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S'a mirat, şi a zis celor ce veneau după El: ,,Adevărat vă spun că nici în Israel n'am găsit o credinţă aşa de mare.

¹⁰Konce-i Yesus mpo'epe lolita tadulako tantara toei. Toe pai' me'ili' -i hi tauna to mpotuku' -i, na'uli' -raka: "Uma mowo pepangala' -na tau tohe'ii! Nau' hi to Yahudi muli Israel, ko'ia ria haduaa kurata to bohe pepangala' -na, hewa tau toii.

¹¹Dar vă spun că vor veni mulţi dela răsărit şi dela apus, şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.

¹¹Jadi', bona ni'inca: hi eo mpeno ane Alata'ala jadi' Magau', wori' tauna to bela-ra to Yahudi to jadi' ntodea-na. Tumai-ra ngkai tono' mata'eo pai' ngkai kasoloa, mohura goe' -goe' -ra hangkaa-ngkania hante Abraham, Ishak pai' Yakub, ntu'a to Yahudi owi.

¹²Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunerecul de afară, unde va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.``

¹²Kakoo-kono-na, ke to Yahudi-hana to natao jadi' ntodea Alata'ala hi rala Kamagaua' -na. Hiaa' wori' -ra mpai' to ra'uncahi hi mali-na pai' ratadi hi rala kabengia-na to molaa ngkai Alata'ala. Hi ria-ramo mpai' ntora geo' pai' ntodohaka."

¹³Apoi a zis sutaşului: ,,Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta.`` Şi robul lui s'a tămăduit chiar în ceasul acela.

¹³Oti toe, Yesus mpo'uli' -ki tadulako tantara toei: "Nculii' -moko, apa' napa to nupangala' bate madupa'." Hinto'u toe, mo'uri' mpu'u-imi batua-na to peda' hi tomi-na.

¹⁴Isus S'a dus apoi în casa lui Petru, şi a văzut pe soacra acestuia zăcînd în pat, prinsă de friguri.

¹⁴Hangkani, Yesus hilou hi tomi Petrus. Hi ria mpohilo-i piniana-na Petrus tobine hi poturua-na apa' ngkelengi' -i.

¹⁵S'a atins de mîna ei, şi au lăsat -o frigurile; apoi ea s'a sculat, şi a început să -I slujească.

¹⁵Yesus mpokamu pale-na, ncaliu mo'uri' -imi. Kaliliu memata-imi-hawo, pai' -i mpolayani Yesus.

¹⁶Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvîntul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii,

¹⁶Ncimonou' toe, wori' tauna tumai hi Yesus, mpokeni doo-ra ba ompi' -ra to mohaki' ba to nahawi' seta. Yesus mpopalai seta toera hante hamela lau-wadi lolita-na, pai' napaka'uri' -ra hawe'ea tauna to mohaki'.

¹⁷ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: ,,El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat boalele noastre.``

¹⁷Ngkai hawe'ea to nababehi Yesus toe, madupa' -mi lolita nabi Yesaya owi to mpo'uli': "Hi'a-mi to mpokolo pontodohakaa-ta pai' mpaka'uri' haki' -ta."

¹⁸Isus a văzut multe noroade împrejurul Său, şi a poruncit să treacă de cealaltă parte.

¹⁸Rala-na ha'eo, wori' lia tauna mpotipuhi Yesus. Kanahilo-ra, na'uli' -raka ana'guru-na: "Hilou-tamo hi dipo rano."

¹⁹Atunci s'a apropiat de El un cărturar, şi I -a zis: ,,Învăţătorule, vreau să Te urmez ori unde vei merge.``

¹⁹Nto'u toe, ria hadua guru agama Yahudi tumai hi Yesus, mpo'uli' -ki: "Guru, hiapa kahiloua-nu, doko' kutuku' -ko!"

²⁰Isus i -a răspuns: ,,Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n'are unde-Şi odihni capul.``

²⁰Yesus mpotompoi' -i, na'uli': "Bangko' ria pulo'u-ra, pai' danci ria peta-ra. Aga Aku' Ana' Manusia', uma-kuna ria tomi-ku kupoturui."

²¹Un altul, care era dintre ucenici, I -a zis: ,,Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întîi să îngrop pe tatăl meu.``

²¹Oti toe, ria wo'o hadua topetuku' -na to mpo'uli' -ki: "Pue', piliu-a-kuwo ulu nculii' hi tomi-ku. Ane mate-damo tuama-ku pai' -i ratana, bo kutuku' -moko."

²²,,Vino după Mine``, i -a răspuns Isus, ,,şi lasă morţii să-şi îngroape morţii.``

²²Yesus mpotompoi' -i hante walatu toi: "Tuku' -ama! Pelele' moto-ramo tomate mpotana hingka tomate-ra."

²³Isus S'a suit într'o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El.

²³Ngkai ree, ngkahe' mpu'u-imi Yesus hi rala sakaya hante ana'guru-na, pai' -ra me'ongko'.

²⁴Şi deodată s'a stîrnit pe mare o furtună atît de straşnică, încît corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea.

²⁴Muu-mule' rata ncorobaa ngolu' bohe mpojago rano, alaa-na balumpa mporumpa' sakaya-ra. Nto'u toe, leta' moto-i Yesus.

²⁵Ucenicii s'au apropiat de El, şi L-au deşteptat, strigînd: ,,Doamne, scapă-ne, că pierim!``

²⁵Ana'guru-na hilou mpolike-i, ra'uli' -ki: "Pue'! Tulungi! Mate-ta toi-e!"

²⁶El le -a zis: ,,De ce vă este frică, puţin credincioşilor?`` Apoi S'a sculat, a certat vînturile şi marea, şi s'a făcut o linişte mare.

²⁶Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Napa pai' me'eka' -koi! Kura' rahi pepangala' -ni." Pemata-nami Yesus mpo'uli': "Mento'o-ko ngolu'! Rodo-moko balumpa!" Hangaa molino-mi omea.

²⁷Oamenii aceia se mirau, şi ziceau: ,,Ce fel de om este acesta, de -L ascultă pînă şi vînturile şi marea?``

²⁷Kampohilo-ra toe, rapokakonce ra'uli': "Hema mpu'u-idi-hana tauna toii-e? Ngolu' pai' rano molino-di-hana ntuku' hawa' -nae!"

²⁸Cînd a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întîmpinat doi îndrăciţi, cari ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.

²⁸Rata-imi Yesus hante ana'guru-na hi dipo rano hi tana' -ra to Gadara. Rata hi ria, mehupa' rodua tauna ngkai daeo', tumai mpohirua' -ki Yesus. To rodua toera, tauna to napesuai' seta, buko' lia-ra, alaa-na uma hema to daho' ntara hi ree.

²⁹Şi iată că au început să strige: ,,Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?``

²⁹Mekio' -ra, ra'uli': "Ee Ana' Alata'ala! Napa-di-kona pai' tumai-koe? Neo' -kai nusesa' -e'! Ko'ia rata tempo-na."

³⁰Departe de ei era o turmă mare de porci, cari păşteau.

³⁰Uma molaa ngkai ree, ria wori' wawu mojume.

³¹Dracii rugau pe Isus şi ziceau: ,,Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.``

³¹Seta to mehawi' hi tauna toera merapi' hi Yesus, ra'uli': "Ane kana nupopalai-kai ngkai rei, hubui-kai mesua' hi wawu toera mai."

³²,,Duceţi-vă``, le -a zis El. Ei au ieşit, şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s'a repezit de pe rîpă în mare, şi a pierit în ape.

³²Na'uli' Yesus: "Koi' -mokoi!" Malai mpu'u-ramo seta toera, kaliliu mesua' hi wawu. Ngkai ree, mparampuli-ramo-rawo wawu hilou mengkajuala' hi rano, kaliliu hi rala ue, pai' -ra mate bonga-mi.

³³Porcarii au fugit, şi s'au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întîmplate cu îndrăciţii.

³³Karahilo-na tauna to mpodoo wawu toera napa to jadi' hi wawu-ra pai' napa to jadi' hi tauna to kahawia' toera, pokeno-rami hilou hi rala ngata mpoparata kajadia' toe.

³⁴Şi iată că toată cetatea a ieşit în întîmpinarea lui Isus; şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.

³⁴Toe pai' mo'iko-ramo tumai pue' ngata doko' mpohirua' -ki Yesus. Karahilo-na Yesus, raperapi' bona malai-i ngkai ngata-ra.