¹Isus S'a suit într'o corabie, a trecut marea, şi a venit în cetatea Sa.

¹Ngkai ree, mehawi' sakaya wo'o-imi Yesus hante doo-na, pedipo-rami nculii' hilou hi po'ohaa' -ra hi ngata Kapernaum.

²Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într'un pat. Isus le -a văzut credinţa, şi a zis slăbănogului: ,,Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sînt iertate!``

²Rata hi ria, ria to mpokowa' hadua topungku tumai hi Yesus. Kanahilo-na kabohe pepangala' -ra, na'uli' hi topungku toei: "Ana' -ku, pakaroho nono-nu! Te'ampungi-mi jeko' -nu."

³Şi iată că, unii din cărturari au zis în ei înşişi: ,,Omul acesta huleşte!``

³Ba hangkuja dua guru agama mpo'epe lolita-na Yesus toe. Mololita bongo-ramo hi rala nono-ra, ra'uli': "Dada'a lia-i tau toii! Na'uli' -hana hibalia tuwu' -na hante tuwu' -na Alata'ala!"

⁴Isus, care le cunoştea gîndurile, a zis: ,,Pentruce aveţi gînduri rele în inimile voastre?``

⁴Ntaa' na'inca moto-di Yesus to hi rala nono-rae. Toe pai' na'uli' -raka: "Napa pai' kedi' rahi nono-ni!

⁵Căci ce este mai lesne? A zice: ,,Iertate îţi sînt păcatele``, sau a zice: ,,Scoală-te şi umblă?``

⁶Aku' Ana' Manusia', ria mpu'u kuasa-ku hi dunia' mpo'ampungi jeko'. Tapi' ane ku'uli': `Te'ampungi-mi jeko' -nu,' uma ni'incai ba te'ampungi mpu'u-di jeko' -na ba uma-di. Aga ane ku'uli': `Memata pai' momako' -moko,' nihilo mpai' kadupa' -na ba ka'uma-na. Jadi', kupopohiloi-koi karia-na kuasa-ku mpo'ampungi jeko'." Ngkai ree, kamewili' -nami hi topungku toei, na'uli' -ki: "Memata-moko, ongko' -mi pokowaa' -nu, pai' -ko nculii' -mi!"

⁶Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -,,Scoală-te``, a zis El slăbănogului, ,,ridică-ţi patul, şi du-te acasă.``

⁷Pemata-na mpu'u-mi topungku toei, pai' -i nculii' hilou hi tomi-na.

⁷Slăbănogul s'a sculat, şi s'a dus acasă.

⁸Karahilo-na ntodea to jadi' toe, me'eka' -ramo, ra'uli': "Uma mowo-e' baraka' -na Alata'ala! Nawai' mpu'u-tano kuasa to bohe hewa toe hi manusia' -e!"

⁸Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s'au spăimîntat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

⁹Oti toe, Yesus malai ngkai ree. Hi lengko ohea, mpohilo-i hadua topesingara' paja' bula-na mohura hi kantoro' -na, hanga' -na Matius. Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Tuku' -ama!" Kamokore-nami Matius kaliliu mpotuku' Yesus.

⁹De acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i -a zis: ,,Vino după Mine``. Omul acela s'a sculat, şi a mers după El.

¹⁰Oti toe, Yesus pai' ana'guru-na ngkoni' hi tomi Matius, pai' wori' wo'o-ra topesingara' paja' pai' tau ntani' -na to ra'uli' ntodea dada'a kehi-ra tumai ngkoni' dohe-ra.

¹⁰Pe cînd şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi, şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui.

¹¹Ria-ra to Parisi to mpohilo toe. Ra'uli' mpo'uli' -raka ana'guru-na Yesus: "Napa pai' guru-ni ngkoni' hangkaa-ngkania hante topesingara' paja' pai' tauna topojeko' -e!"

¹¹Fariseii au văzut lucrul acesta, şi au zis ucenicilor Lui: ,,Pentruce mănîncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?``

¹²Yesus mpo'epe lolita-ra toe, toe pai' na'uli' -raka: "Tauna to uma peda', uma mingki' rapokulii'. Tauna to peda' -wadi-hawo to paraluu rapokulii'.

¹²Isus i -a auzit, şi le -a zis: ,,Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor, ci cei bolnavi.

¹³Uma-a tumai mpokio' tauna to monoa' ingku-ra. Katumai-ku toi-le, mpokio' topojeko' -a-kuna bona medea-ra ngkai jeko' -ra. Jadi', paresa' -koi ulu napa batua-na Lolita Alata'ala to te'uki' hewa toi: `Uma kuperapi' porewua to nipopepue' hi Aku'. To kuperapi' -le, bona ma'ahi' -koi hi doo.'"

¹³Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: ,Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.``

¹⁴Ngkai ree, rata-ra ba hangkuja dua topetuku' Yohanes Topeniu' hi Yesus. Mepekune' -ra, ra'uli': "Napa pai' topetuku' -nu, uma-ra mopuasa' -e? Hiaa' ane kai' -kaina hante to Parisi, biasa mopuasa' -ka-kaina ntuku' ada-kai."

¹⁴Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, şi I-au zis: ,,De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?``

¹⁵Yesus mpotompoi' -ra hante lolita rapa' toi, na'uli' -raka: "Tauna hi posusa' poncamokoa bate goe' -goe' dohe topemua', uma-ra mopuasa' bula-na topemua' ria-pidi dohe-ra. Tapi' rata mpai' tempo-na, topemua' ra'ala' ngkai laintongo' -ra. Nto'u toe-damo, pai' lako' mopuasa' -rada."

¹⁵Isus le -a răspuns: ,,Se pot jăli nuntaşii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cînd mirele va fi luat dela ei, şi atunci vor posti.

¹⁶Oti toe, Yesus mpo'uli' lolita rapa' to ronyala-pi, na'uli': "Uma ria haduaa tauna to mpotelepei baju to hae hante pontaia' to bo'u. Apa' pontaia' to bo'u mongkuru' mpai', duu' -na mpoheu' baju to hae toe, alaa-na kaboo-bohea lau-mi mpai' heu' -na.

¹⁶Nimeni nu pune un petec de postav nou la o haină veche; pentrucă şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea.

¹⁷Wae wo'o uma lompe' mpotua anggur to bo'u hi pontu'ua to hae. Apa' ane dede' -i-damo, mopengka pontu'ua to hae toe, alaa-na mobowo lau-mi anggur, pai' mpadaa' wo'o-mi pontu'ua-na. Anggur to bo'u kana ratua hi pontu'ua to bo'u, bona lompe' omea."

¹⁷Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amîndouă.``

¹⁸Bula-na Yesus mololita-pidi, rata hadua pangkeni hi tomi posampayaa to Yahudi, kaliliu mowingkotu' hi nyanyoa Yesus mpopetulungi, na'uli' -ki: "Ana' -ku tobine lako' mate lia-i. Lou-ta hi tomi-ku, nujama bona tuwu' nculii' -i."

¹⁸Pe cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s'a închinat, şi I -a zis: ,,Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ţi mînile peste ea, şi va învia.``

¹⁹Kamokore-nami Yesus mpotuku' tauna toei, pai' ana'guru-na hilou wo'o-ra mpotuku' -i.

¹⁹Isus S'a sculat, şi a plecat după el împreună cu ucenicii Lui.

²¹Hi lengko ohea, tumai hadua tobine mpomohui' -i ngkai tilingkuria-na. Tobine toei hampulu' rompae-imi moraa' ncuu, uma ria katoo-tontoa' -na. Na'uli' hi rala nono-na: "Nau' kureo baju-na-wadi, bate mo'uri' -ale mpai'." Ngkai ree, kanaganga-nami wuntu baju Yesus.

²⁰Şi iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi, şi s'a atins de poala hainei Lui.

²²Nto'u toe wo'o-hawo, me'ili' -imi Yesus hi tobine toei, pai' na'uli' -ki: "Ana' -ku, pakaroho nono-nu! Mo'uri' -moko, sabana pepangala' -nu hi Aku'." Ngkai ree, mo'uri' mpu'u-imi.

²¹Căci îşi zicea ea: ,,Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.``

²³Oti toe, Yesus kaliliu momako' hilou hi tomi pangkeni agama Yahudi toei we'i. Karata-na hi ria, nahilo-hawo wori' tauna to molalowe pai' to motantangi'.

²²Isus S'a întors, a văzut -o, şi i -a zis: ,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s'a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

²⁴Yesus mpo'uli' -raka: "Malai-koi omea ngkai rei. Uma-ile mate-e. Leta' -i-wadi." Mpo'epe toe-e we'i, rapotawai lau-i-wadi.

²³Cînd a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii, şi cînd a văzut pe ceice cîntau din fluier, şi gloata bocind,

²⁵Ka'oti-na napopalai tauna toera, mesua' -imi hi poturua ana' toei, pai' -i mpokamu pale-na. Kaliliu memata-imi ana' toei.

²⁴le -a zis: ,,Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n'a murit, ci doarme!`` Ei îşi băteau joc de El.

²⁶Kareba toe molele-mi hobo' hi ngata toe pai' hi hawe'ea ngata to mohu'.

²⁵Dar, dupăce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înlăuntru, a luat pe fetiţă de mînă, şi fetiţa s -a sculat.

²⁷Bula-na Yesus mpopaliliu pomako' -na, hi lengko ohea ria rodua towero mpotuku' -i, pai' -ra mekio': "Muli Magau' Daud! Poka'ahi' -ka-kaiwo!"

²⁶Şi s'a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.

²⁸Kamesua' -na Yesus hi rala tomi, metuku' -ramo towero to rodua toera mpohirua' -ki. Napekune' -ra: "Ha nipangala' karia-na kuasa-ku mpaka'uri' -koi?" Ratompoi': "Kipangala', Pue'!"

²⁷Cînd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, cari strigau şi ziceau: ,,Ai milă de noi, Fiul lui David!``

²⁹Ngkai ree najama-mi mata-ra pai' na'uli' -raka: "Kupaka'uri' -mokoi ntuku' pepangala' -ni."

²⁸După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le -a zis: ,,Credeţi că pot face lucrul acesta?`` ,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei.

³⁰Kaliliu pehilo-ramo. Ngkai ree, Yesus mpotagi-ra, na'uli' -raka: "Neo' nilolita hi hema-hema napa to kubabehi hi koi' toi-e'!"

²⁹Atunci S'a atins de ochii lor, şi a zis: ,,Facă-vi-se după credinţa voastră!``

³¹Ntaa' we'i, hilou lau-ramo mpopalele kareba toe hi hawe'ea ngata to mohu'.

³⁰Şi li s'au deschis ochii. Isus le -a poruncit cu tot dinadinsul şi le -a zis: ,,Vedeţi, să nu ştie nimeni.``

³²Kamalai-ra towero toera, ria wo'o-mi to mpokeni hadua tauna to peda' tumai hi Yesus. Tauna toei uma howa' mololita apa' nahawi' seta-i.

³¹Dar ei, cum au ieşit afară, au răspîndit vestea despre El în tot ţinutul acela.

³³Wae kanawuso-na Yesus seta to mpesuai' -i toe-e, howa' -imi-hawo mololita. Konce-ramo ntodea mpohilo to jadi' toe, ra'uli': "Uma mowo kabaraka' -nae'! Ko'ia ria hangkania tahilo to hewa Hi'a toe hi tana' to Israel!"

³²Pe cînd plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit.

³⁴Aga to Parisi, uma rapangalai' kuasa-na Yesus, ra'uli': "Ah! Kuasa-na tetu-le ngkai magau' seta. Toe-hawo pai' ria baraka' -na mpopalai seta-e."

³³După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: ,,Niciodată nu s'a văzut aşa ceva în Israel!``

³⁵Yesus modao' mpokinomo butu ngata-na. Metudui' -i hi tomi posampayaa, mpoparata Kareba Lompe', na'uli': "Neo' rata-mi tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'." Mpaka'uri' wo'o-i hawe'ea tauna to peda' pai' to keru.

³⁴Dar Fariseii ziceau: ,,Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!``

³⁶Tuna nono-na mpohilo tauna to wori', apa' wori' kasusaa' -ra, pai' uma hema to mpotulungi-ra, hewa bima to uma te'ewu.

³⁵Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi vindecînd orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod.

³⁷Na'uli' mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Tauna to wori' toera hewa pae to taha'. Wori' pae to kana rapepae, aga topepae uma-ra wori'.

³⁶Cînd a văzut gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n'au păstor.

³⁸Toe pai' kana mekakae-koi hi pue' bonea, niperapi' bona nahubui tauna hilou mepae hi bonea-na."

³⁷Atunci a zis ucenicilor Săi: ,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii!

³⁸Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.``