¹După aceea, am văzut pogorîndu-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; şi pămîntul s'a luminat de slava lui.

¹Kahudu-na lolita mala'eka toei, kuhilo wo'o-mi mala'eka kahadua-na mana'u ngkai suruga. Bohe lia baraka' -na, ngkai pehini-na humalili' dunia' mobaja.

²El a strigat cu glas tare, şi a zis: ,,A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urîte;

²Mekio' mpesukui-i, na'uli': Mokero! Mokero-mi Babel, ngata to bohe toe! Ngkai wae lau rapo'ohai' seta-imi, rapo'ohai' wori' nyala anudaa', rapo'ohai' butu nyala danci to rapokarungku pai' to rapokahuku'.

³pentrucă toate neamurile au băut din vinul mîniei curviei ei, şi împăraţii pămîntului au curvit cu ea, şi negustorii pămîntului s'au îmbogăţit prin risipa desfătării ei.``

³Mokero ngata Babel, apa' to Babel mpobawai manusia' humalili' dunia' mpo'inu ininu-ra to melanguhi. Batua-na ininu toe, gau' -ra to Babel to uma tumotoa. Hawe'ea magau' hi dunia' mpotuku' gau' -ra to uma tumotoa toe. Pai' padaga-padaga hi dunia' jadi' mo'ua' mpobalu' rewa-rewa to masuli' to rapokahina to Babel toe."

⁴Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: ,,Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!

⁴Ngkai ree, ku'epe wo'o-mi libu' ngkai suruga to mpo'uli': Ee, topetuku' -ku! Palai-mokoi ngkai ngata tetu. Neo' nituku' jeko' pue' ngata toera, bona neo' -koi mpai' nalelei pesesa' to mporumpa' -ra.

⁵Pentrucă păcatele ei s'au îngrămădit, şi au ajuns pînă în cer; şi Dumnezeu Şi -a adus aminte de nelegiuirile ei.

⁵Apa' wori' lia jeko' -ra, moloju' rata hi langi'. Pai' hewa toe lau Alata'ala mpotuntu' hawe'ea jeko' -ra toe.

⁶Răsplătiţi -i cum v'a răsplătit ea, şi întoarceţi -i de două ori cît faptele ei. Turnaţi -i îndoit în potirul în care a amestecat ea!``

⁶Toe pai' ku'uli', babehi wo'o-hawo hi ngata toe hewa to nababehi hi tau ntani' -na. Pehawai rongkani lau-i ngkai hawe'ea gau' -na to dada'a. Porodo-ki ngata toe pesesa' to rongkani kamoso' -na ngkai pesesa' to nasesa' -raka tau ntani' -na.

⁷Pe cît s'a slăvit pe sine însăş, şi s'a desfătat în risipă, pe atît daţi -i chin şi tînguire! Pentrucă zice în inima ei: ,,Şed ca împărăteasă, nu sînt văduvă, şi nu voi şti ce este tînguirea!``

⁷To Babel toe hewa hadua tobine to mpakancola woto-na pai' mpobabehi napa konoa-na. Toe pai' kuperapi' bona nisesa' pai' nipakasusa' -ramo hewa toe lau. Molangko lia nono-ra, ra'uli': `Aku' toi magau' bine. Bela-a tobalu, uma-a mpai' mporata kasusaa'.'

⁸Tocmai pentru aceea, într'o singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tînguirea şi foametea. Şi va fi arsă de tot în foc, pentrucă Domnul Dumnezeu, care a judecat -o, este tare.

⁸Jadi', apa' oo rahi pekiri-ra, wae-pi rala-na ha'eo-wadi ngata Babel toei narumpa' pesesa' toi: haki', kasusaa' pai' oro'. Pai' mampu ngata toei nakoni' apu. Apa' to mpohuku' ngata toe, Alata'ala to mobaraka'."

⁹Şi împăraţii pămîntului, cari au curvit şi s'au dezmierdat în risipă cu ea, cînd vor vedea fumul arderii ei, o vor plînge şi o vor boci.

⁹Magau' -magau' hi dunia' mpotuku' gau' to Babel to uma tumotoa, pai' -ra mpobabehi konoa woto-ra hewa to Babel. Jadi', karahilo-na rangahu to ulo' ngkai apu to mpomampuhi ngata Babel toe, motantangi' -ramo mpokageoi' kamokero-na.

¹⁰Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, şi vor zice: ,,Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într'o clipă ţi -a venit judecata!`` -

¹⁰Menaa ngkawao-ra-wadi apa' me'eka' -ra nalelei pesesa' to mporumpa' ngata toe. Ra'uli': Mpe'ahii'! Mpe'ahii' ngata to bohe toe mai, ngata Babel to moroho! Rala-na hajaa-wadi rata-mi huku' -na."

¹¹Negustorii pămîntului o plîng şi o jălesc, pentrucă nimeni nu le mai cumpără marfa:

¹¹Ane padaga-padaga hi dunia' -hana, susa' nono-ra pai' geo' mpokageoi' kamokero-na Babel, apa' uma-pi hema to mpo'oli babalua' -ra.

¹²marfă de aur, de argint, de pietre scumpe, de mărgăritare, de in supţire, de purpură, de mătasă şi de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildeş, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramă, de fer şi de marmoră;

¹²Babalua' -ra toe, wori' nyala. Ria bulawa, salaka', mata hinci pai' mutiara. Ria pohea to moluha' to rababehi ngkai bana to masuli' oli-na, bana to molei jore' pai' to mo'awu hewa mara-ntaipa. Ria rewa to rababehi ngkai kaju to mohonga, rewa to rababehi ngkai gading, pai' rewa ntani' -na to rababehi ngkai kaju to masuli' oli-na, ba ngkai ngkala, ahe' ba watu pualam.

¹³nici scorţişoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tămîia, nici vinul, nici untdelemnul, nici făina bună de tot, nici grîul, nici boii, nici oile, nici caii, nici căruţele, nici robii, nici sufletele oamenilor.

¹³Ria kaju kinino' pai' rampa-rampa ntani' -na. Ria anu to mohonga, rahanga' dupa', mur pai' kemenyan. Ria anggur, lana, lunu roti pai' pae. Ria japi, bima, jara', kereta pai' tauna to rapobatua. Hawe'ea rewa toe we'i babalua' -ra, ntahawe' manusia' wo'o rapobalu'. Tapi' kamokero-na ngata Babel, uma-pi hema to me'oli.

¹⁴Şi roadele atît de dorite sufletului tău s'au dus dela tine. Toate lucrurile alese, strălucite, sînt pierdute pentru tine, şi nu le vei mai găsi.

¹⁴Toe pai' geo' -ramo padaga toera, mpokageoi' pue' ngata Babel, ra'uli': "Hawe'ea rewa to nipokahina uma-pi ria. Hawe'ea anu mohonga to nipokono, hawe'ea rewa to nipake' mpakancola woto-ni, moronto omea-mi, uma-pi ria."

¹⁵Ceice fac negoţ cu aceste lucruri, cari s'au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plînge, se vor tîngui,

¹⁵Padaga-padaga toera jadi' mo'ua' mpobalu' hawe'ea rewa toe hi to Babel. Tapi' nto'u toe mpai', menaa ngkawao-ra-damo, apa' me'eka' -ra nalelei pesesa' to mporumpa' ngata toe. Geo' -ramo pai' susa' nono-ra,

¹⁶şi vor zice: ,,Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte supţire, cu purpură şi cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare!

¹⁶ra'uli': Mpe'ahii'! Mpe'ahii' ngata to bohe toe mai! Biasa-ra to Babel mpohea pohea to moluha', to bula, to molei jore' pai' to mo'awu hewa mara-ntaipa. Biasa-na mowarui' -ra hante bulawa, mata hinci pai' mutiara.

¹⁷Atîtea bogăţii într'un ceas s'au prăpădit!`` -Şi toţi cîrmacii, toţi ceice merg cu corabia pe mare, marinarii, şi toţi ceice cîştigă din mare, stăteau departe;

¹⁷Hiaa' muu-mule' rala-na hajaa-wadi, moronto hangkani-mi ka'uaa' -ra to bohe toe!" Hawe'ea tauna to mpopali' katuwua' -ra hi tahi', lompe' to mpokeni kapal, lompe' topobago hi kapal pai' hawe'ea tauna to mpohawi' kapal toe, mokore ngkawao-ra-wadi

¹⁸şi, cînd au văzut fumul arderii ei, strigau: ,,Care cetate era ca cetatea cea mare?``

¹⁸mpohilo rangahu to ulo' ngkai apu to mpomampuhi ngata toe. Me'au-ra, ra'uli': "Uma mowo ngata to bohe toe mai! Uma ria ncibali-na!"

¹⁹Şi îşi aruncau ţărînă în cap, plîngeau, se tînguiau, ţipau şi ziceau: ,,Vai! Vai! Cetatea cea mare, al cărei belşug de scumpeturi a îmbogăţit pe toţi ceice aveau corăbii pe mare, într'o clipă a fost prefăcută într'un pustiu!``

¹⁹Rapehawu' awu hi woo' -ra tanda kasusa' nono-ra. Geo' pai' me'au-ra, ra'uli': Mpe'ahii'! Mpe'ahii' ngata to bohe toe mai! Ngkai ka'uaa' to Babel pai' alaa-na hawe'ea-ta topobago hi kapal jadi' mo'ua'. Hiaa' hilo, rala-na hajaa-wadi ropu' -imi!"

²⁰,,Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi proorocilor! Pentrucă Dumnezeu v'a făcut dreptate, şi a judecat -o.``

²⁰Goe' -mokoi ihi' suruga, mpokagoe' kamokero-na! Goe' -mokoi topetuku' Alata'ala, suro-suro-na pai' nabi-na! Apa' Alata'ala mpohuku' to Babel, mpehawa-kokoi kehi-ra to dada'a hi koi'.

²¹Atunci un înger puternic a ridicat de jos o piatră ca o mare piatră de moară, a aruncat -o în mare, şi a zis: ,,Cu aşa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu va mai fi găsit!

²¹Oti toe, hadua mala'eka to parimuku mpo'ongko' hameha' watu to kama, meliu kabohe-na ngkai noncu, napepana' hi rala tahi', na'uli': Hewa watu toi rapetadi hi rala tahi' pai' uma-pi raruai' nculii', wae wo'o ngata Babel to bohe rakero hangkani, uma-pi mpai' rawangu nculii'.

²²Şi nu se va mai auzi în tine nici sunet de alăute, nici cîntece din instrumente, nici cîntători din fluiere, nici cîntători din trîmbiţe; nu se va mai găsi la tine niciun meşter în vreun meşteşug oarecare. Nu se va mai auzi în tine vuietul morii.

²²Moronto hangkani hawe'ea ka'uaa' -na pai' kancolaa-na. To mpokado' kasapi, toporona', topolalowe ba tompotuwui' sangkakala uma-pi mpai' raruai' hi ngata toe. To pante mpowangu tomi ba topotampa uma-pi ria. Uma-pi ria moni topomanyu.

²³Lumina lămpii nu va mai lumina în tine, şi nu se va mai auzi în tine glasul mirelui şi al miresei, -pentrucă negustorii tăi erau mai marii pămîntului, pentrucă toate neamurile au fost amăgite de vrăjitoria ta,

²³Uma-pi ria to mpobaa lampu. Uma-pi ria karamea hi posusaa' poncamokoa. Padaga-padaga hi ngata Babel toe, bohe hanga' -ra hi dunia'. Hante pedoti-ra, to Babel toera mpobagiu hawe'ea tauna hi dunia'.

²⁴şi pentrucă acolo a fost găsit sîngele proorocilor şi al sfinţilor şi al tuturor celor ce au fost jungheaţi pe pămînt.``

²⁴To Babel toe-ramo to masala' hi kampopatehi-ra hawe'ea nabi pai' topetuku' Pue' Alata'ala. To Babel toe-ramo to masala' hi kampopatehi-ra hawe'ea tauna to rapatehi hi rala dunia'."