¹După aceea, am auzit în cer ca un glas puternic de gloată multă, care zicea: ,,Aliluia! A Domnului, Dumnezeului nostru, este mîntuirea, slava, cinstea şi puterea!

¹Oti toe, ria ku'epe hewa pogora tauna to wori' hi suruga. Mogora-ra ra'uli': Haleluya! Une' Pue'! Apa' Hi'a-mi to mpowai' -ta kalompea'. Hi'a-mi Alata'ala to bohe tuwu' -na pai' to mokuasa.

²Pentrucă judecăţile Lui sînt adevărate şi drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pămîntul cu curvia ei, şi a răzbunat sîngele robilor Săi, din mîna ei.``

²Une' -imi, apa' pobotuhi-na monoa' pai' makono. Nahuku' -imi tobine to uma mowo ele' -na, to mpakada'a dunia' hante pobualo' -na. Nahuku' -i apa' hi'a to masala' hi kampopatehi-na batua-batua Alata'ala."

³Şi au zis a doua oară: ,,Aliluia!.. Fumul ei se ridică în sus în vecii vecilor!``

³Mogora wo'o-ra tauna to wori' toera, ra'uli': Haleluya! Rangahu apu to mpomampuhi ngata toe ulo' duu' kahae-hae-na."

⁴Şi cei douăzeci şi patru de bătrîni şi cele patru făpturi vii s'au aruncat la pămînt şi s'au închinat lui Dumnezeu, care şedea pe scaunul de domnie. Şi au zis: ,,Amin! Aliluia!``

⁴Ngkai ree, totu'a-totu'a to rompulu' opo' pai' anu tuwu' to opo', motumpa omea-ramo hi nyanyoa Pohuraa Alata'ala, pai' -ra mponyompa-i, ra'uli': Amin, Haleluya!"

⁵Şi din scaunul de domnie a ieşit un glas, care zicea: ,,Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui, voi cari vă temeţi de El, mici şi mari!``

⁵Oti toe ku'epe, ria to mololita ngkai Pohuraa toe, na'uli': Une' -imi Alata'ala Pue' -ta, koi' hawe'ea batua-na tetu-koi lau! Une' -imi, koi' to mengkoru hi Hi'a, to kedi' ba to bohe katuwu' -ni!"

⁶Şi am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: ,,Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească.

⁶Oti toe, ku'epe wo'o to hewa pogora tauna to wori' lia. Pogora-ra toe hewa kapagugu' ue to bohe, pai' hewa pomoni kuna to bohe. Ku'epe-ra mpo'uli': Haleluya! Apa' moparenta-imi Pue' -ta, Pue' Alata'ala! Meliu kuasa-na ngkai hawe'ea.

⁷Să ne bucurăm, să ne veselim, şi să -I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s'a pregătit,

⁷Mai-tamo morona' goe' -goe', mpo'une' kabohe tuwu' -na. Apa' rata-mi Eo Pemuaa' Ana' Bima. Rodo-mi kamae' -na napemuai'.

⁸şi i s'a dat să se îmbrace cu in supţire, strălucitor, şi curat.`` -(Inul subţire sînt faptele neprihănite ale sfinţilor.)

⁸Rawai' -i pohea to moluha', to bula ngea' pai' meringkila'."

⁹Apoi mi -a zis: ,,Scrie: Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!`` Apoi mi -a zis: ,,Acestea sînt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!``

⁹Ngkai ree, na'uli' -ka mala'eka toei: "Uki' -mi tohe'i: Marasi' tauna to rakio' hilou hi posusaa' poncamokoa Ana' Bima toe." Pai' natampai mpo'uli': "Lolita toi ngkai Alata'ala, bate makono omea."

¹⁰Şi m'am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui Dar el mi -a zis: ,,Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sînt un împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, cari păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te! (Căci mărturia lui Isus este duhul proorociei.``)

¹⁰Potumpa-kumi hi nyanyoa mala'eka toei ke mponyompa-i, aga na'uli' -ka: "Neo'! Neo' aku' nunyompa. Alata'ala-hana to nunyompa. Apa' aku' wo'o-kuwo batua Alata'ala hibalia iko pai' hibalia hawe'ea ompi' hampangakua' -nu to mpangaku' Kayesus-na Pue' -ra. Apa' poko patuju-na ngkai hawe'ea lolita pelowa: mposabii' Kayesus-na Pue'."

¹¹Apoi am văzut cerul deschis, şi iată că s'a arătat un cal alb! Cel ce sta pe el, se cheamă ,,Cel credincios`` şi ,,Cel adevărat``, şi El judecă şi Se luptă cu dreptate.

¹¹Oti toe, kuhilo suruga mobea, pai' kuhilo hama'a jara' to bula. To mpohawi' jara' toei, hanga' -na "To Tida pai' to Makono." Monoa' -i ane mobotuhi-i, pai' monoa' wo'o-i ane manga'e.

¹²Ochii Lui erau ca para focului; capul îl avea încununat cu multe cununi împărăteşti, şi purta un nume scris, pe care nimeni nu -l ştie, decît numai El singur.

¹²Mata-na mehini hewa apu to wewo', pai' hi woo' -na wori' songko magau'. Hi woto-na ria hanga' te'uki', aga muntu' Hi'a-wadi to mpopaha batua hanga' -na toe.

¹³Era îmbrăcat cu o haină muiată în sînge. Numele Lui este: ,,Cuvîntul lui Dumnezeu.``

¹³Pohea-na telolo' hi rala raa'. Pai' rahanga' -i "Lolita Alata'ala."

¹⁴Oştile din cer Îl urmau călări pe cai albi, îmbrăcate cu in supţire, alb şi curat.

¹⁴Wori' tantara ngkai suruga metuku' hi boko', mpohawi' jara' to bula wo'o-ra-rawo. Pohea-ra moluha' pai' bula ngea'.

¹⁵Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească Neamurile cu ea, pe cari le va cîrmui cu un toiag de fer. Şi va călca cu picioarele teascul vinului mîniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu.

¹⁵Ngkai rala nganga-na to Hadua toei mehuwu hamata piho' to baka'. Hante piho' -na toe nadagi hawe'ea tauna hi dunia', pai' naparentai-ra hante karoho-roho-na hewa karoho-na lua' ahe'. Hi'a-mi to mpopea' wua' anggur hi rala pompeaa' anggur Alata'ala to meliu kuasa-na ngkai hawe'ea. Batua-na, Hi'a to mpopehuwu roe Alata'ala mpokaroe hawe'ea bali' -na.

¹⁶Pe haină şi pe coapsă avea scris numele acesta: ,,Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.``

¹⁶Hi pohea-na pai' hi pa'a-na te'uki' hanga' tohe'i: MAGAU' NGKAI HAWE'EA MAGAU', PUE' NGKAI HAWE'EA PUE'.

¹⁷Apoi am văzut un înger, care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare, şi a zis tuturor păsărilor, cari sburau prin mijlocul cerului: ,,Veniţi, adunaţi-vă la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu,

¹⁷Oti toe, mpohilo-a hadua mala'eka mokore hi lolo eo. Napasimuku mekio', mpokio' hawe'ea danci to ngkalimoko hi lolo raoa, na'uli': "Mai-mokoi mpokaralai posusa' bohe to naparia Alata'ala.

¹⁸ca să mîncaţi carnea împăraţilor, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor şi a călăreţilor, şi carnea a tot felul de oameni, slobozi şi robi, mici şi mari!``

¹⁸Mai-mokoi, ngkoni' ihi magau' pai' tadulako, ngkoni' ihi tantara to bia', ngkoni' ihi jara' pai' ihi-ra tompohawi' jara'. Mai-mokoi ngkoni' ihi manusia', to bohe to kedi', to tuwu' maradika ba to tuwu' batua."

¹⁹Şi am văzut fiara şi pe împăraţii pămîntului şi oştile lor, adunate ca să facă răsboi cu Cel ce şedea călare pe cal şi cu oastea Lui.

¹⁹Oti toe, kuhilo binata to dada'a toei pai' magau' -magau' hi dunia' hante tantara-tantara to dohe-ra, morumpu-ramo bona manga'e mpanga'ei Tompohawi' jara' to bula toei we'i hante tantara-na wo'o-hawo.

²⁰Şi fiara a fost prinsă. Şi împreună cu ea, a fost prins proorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele, cu cari amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei, şi se închinaseră icoanei ei. Amîndoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasă.

²⁰Ntaa' rahoko' -imidi binata toei-e hante nabi boa' -e, pai' to rodua toera rapetadi ngkatuwua' hi rala tahi' apu to wewo' pai' morea'. Nabi boa' toei we'i, hi'a-mi to mpobabehi anu mekoncehi hante kuasa binata to dada'a toei. Ngkai to mekoncehi toe nabagiu-ra tauna to ria-raka tanda binata toe pai' to mponyompa pinotau-na.

²¹Iar ceilalţi au fost ucişi cu sabia, care ieşea din gura Celui ce şedea călare pe cal. Şi toate păsările s'au săturat din carnea lor.

²¹Jadi', oti toe, Tompohawi' jara' bula toei mpopatehi hawe'ea tantara binata toei, natime-ra hante piho' to mehuwu ngkai rala nganga-na. Rata mpu'u-ramo danci tumai mpokoni' ihi-ra to rapatehi toera duu' -ra bohu.