¹Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat să fie apostol, pus deoparte ca să vestească Evanghelia lui Dumnezeu,

¹Sura toi ngkai aku' Paulus, batua Yesus Kristus. Napelihi-ama pai' nasuro-a ngkeni Kareba Lompe' to ngkai Alata'ala.

²pe care o făgăduise mai înainte prin proorocii Săi în Sfintele Scripturi.

²Kareba Lompe' toe najanci ami' -mi Alata'ala hante wiwi nabi-nabi-na owi, hewa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli'.

³Ea priveşte pe Fiul Său, născut din sămînţa lui David, în ce priveşte trupul,

⁴Kareba Lompe' toe mpo'uli' kahema-nai Ana' Alata'ala, Pue' -ta Yesus Kristus. Ntuku' kaputu-na jadi' manusia', Yesus muli Magau' Daud owi. Tapi' Yesus toei, Ana' Alata'ala wo'o-i, apa' moroli' -i hibalia hante Alata'ala. Monoto-mi tohe'e apa' Alata'ala mpopotuwu' -i nculii', pai' hante tanda mekoncehi toe napakanoto Kahi'a-na mpu'u-mi Ana' Alata'ala.

⁴iar în ce priveşte duhul sfinţeniei dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor; adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,

⁵Hante wiwi Yesus toe-mi Alata'ala mpowai' -a rasi' bohe na'ongko' -a jadi' suro-na, bona aku' to mpokeni Kareba Lompe' hi tauna hi humalili' dunia', mpotudui' -ra mepangala' pai' mengkoru hi Pue' Yesus, bona hanga' Yesus rapomobohe.

⁵prin care am primit harul şi apostolia, ca să aducem, pentru Numele Lui, la ascultarea credinţei pe toate Neamurile,

⁶Wae-koiwo koi' to Kristen to hi ngata Roma tetu. Alata'ala mpokio' wo'o-ko-koiwo jadi' bagia-na Yesus Kristus.

⁶între cari sînteţi şi voi, cei chemaţi să fiţi ai lui Isus Hristos.

⁷Toe pai' kupakatu sura toi hi hawe'ea to Kristen hi Roma. Nape'ahi' -mokoi Alata'ala pai' nakio' -koi jadi' topetuku' -na to moroli'. Wori' tabe: mekakae-a hi Alata'ala Tuama-ta pai' hi Pue' Yesus Kristus bona nagane' -koi ngkai kabula rala-na pai' nawai' -koi kalompea' tuwu'.

⁷Deci, vouă tuturor, cari sînteţi prea iubiţi ai lui Dumnezeu în Roma, chemaţi să fiţi sfinţi: Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos!

⁸Lomo' -lomo' -na, rala hanga' Yesus Kristus, aku' mpo'uli' tarima kasi hi Pue' -ku Pue' Alata'ala sabana koi' ompi'. Apa' pepangala' -ni hi Pue' Yesus rapotompo'wiwi-mi hi humalili' dunia'.

⁸Mai întîi mulţămesc Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toţi, căci credinţa voastră este vestită în toată lumea.

⁹Mobago-a hante nono mpu'u mpobago bago to nawai' -ka Alata'ala, mpoparata Kareba Lompe' to mpotompo'wiwi Ana' -na. Pai' Alata'ala mpo'inca ihi' nono-ku, na'inca beiwa-a mpokahangai' oa' -koi hi rala posampaya-ku.

⁹Dumnezeu, căruia Îi slujesc în duhul meu, în Evanghelia Fiului Său, îmi este martor că vă pomenesc neîncetat în rugăciunile mele,

¹⁰Kuposampayai oa' -koi ompi' pai' kuperapi' mpu'u hi Alata'ala bona ane da ma'aa-ala napalogai-a tilou mpencuai' -koi, ane napokono Alata'ala.

¹⁰şi cer totdeauna ca, prin voia lui Dumnezeu, să am însfîrşit fericirea să vin la voi.

¹¹Doko' lia-a mpohirua' -kokoi, bona ma'ala kubagi-kokoi rasi' ngkai Inoha' Tomoroli' to mporohoi pepangala' -ni.

¹¹Căci doresc să vă văd, ca să vă dau vreun dar duhovnicesc pentru întărirea voastră,

¹²Patuju-ku, bona aku' wo'o terohoi ngkai pepangala' -ni, bona kita' momeroo-rohoi ngkanono hadua pai' hadua.

¹²sau mai degrabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, prin credinţa, pe care o avem împreună, şi voi şi eu.

¹³Ompi' -ompi', bona ni'inca: wori' ngkani-ama moliwo tilou mpencuai' -koi, aga ria oa' to mpolawa' -a. Patuju-ku mpencuai' -koi toe, bona ria mpai' wua' bago-ku hi ngata-ni, hewa ria wo'o wua' bago-ku hi olo' tauna to bela-ra to Yahudi hi ngata-ngata ntani' -na.

¹³Nu vreau să nu ştiţi, fraţilor, că, de multeori am avut de gînd să vin la voi, ca să culeg vreun rod printre voi, ca printre celealte neamuri, dar am fost împedicat pînă acum.

¹⁴Doko' kupencuai' -koi apa' ria inta-ku hi hawe'ea tauna, pai' ohea-ku mpobayari inta-ku toe, mpopalele-a Kareba Lompe' hi hawe'ea tauna, uma mpelihi ba to mo'oha' hi rala ngata ba to molompu, uma mpenara' ba to mosikola ba to uma-ra mosikola.

¹⁴Eu sînt dator şi Grecilor şi Barbarilor, şi celor învăţaţi şi celor neînvăţaţi.

¹⁵Toe-mi pai' doko' lia-a mpoparata Kareba Lompe' hi koi' wo'o to hi ngata Roma.

¹⁵Astfel, în ce mă priveşte pe mine, am o vie dorinţă să vă vestesc Evanghelia vouă celor din Roma.

¹⁶Uma kupoka'ea' ngkeni Kareba Lompe'. Apa' Kareba Lompe' toe-mi baraka' Alata'ala to mpowai' kalompea' hi hawe'ea tauna to mepangala'. Lomo' -na Kareba Lompe' raparata-raka to Yahudi, aga hewa too-toi raparata wo'o-miraka tauna to bela-ra to Yahudi.

¹⁶Căci mie nu mi -e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mîntuirea fiecăruia care crede: întîi a Iudeului, apoi a Grecului;

¹⁷Hi Kareba Lompe' toe, Alata'ala mpo'uli' -taka beiwa ohea jadi' monoa' hi poncilo-na. Ohea-na toe muntu' ngkai pepangala' -ta hi Alata'ala-wadi, uma ria ohea ntani' -na. Hewa to te'uki' hi Buku Tomoroli' owi: "Tauna to monoa' hi poncilo Alata'ala-le, hira' -mi tauna to mporata katuwua' to lompe' ngkai pepangala' -ra."

¹⁷deoarece în ea este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: ,,Cel neprihănit va trăi prin credinţă.``

¹⁸Ngkai suruga Alata'ala mpopohiloi roe-na mpokaroe hawe'ea manusia' to uma mengkoru hi Hi'a pai' to mpobabehi po'ingku to uma monoa'. Ngkai po'ingku-ra to uma monoa' toe, manusia' mposapuaka tudui' to makono.

¹⁸Mînia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuri a oamenilor, cari înăduşe adevărul în nelegiuirea lor.

¹⁹Apa' monoto hi hawe'ea manusia' kabeiwa-na Alata'ala, apa' Alata'ala moto-mi to mpakanoto-raka.

¹⁹Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le -a fost arătat de Dumnezeu.

²⁰Apa' nau' uma tahiloi lence Alata'ala, ngkai lomo' kajadi' dunia' incana moto hi manusia' kabeiwa-na Alata'ala. Ngkai hawe'ea to napajadi', tahilo kabohe tuwu' -na pai' tahilo wo'o baraka' -na to uma ria kahudua-na. Jadi', uma ria manusia' to ma'ala mpo'uli': "Uma-kuna ku'incai!"

²⁰În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, dela facerea lumii, cînd te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot desvinovăţi;

²¹Ra'inca moto karia-na Alata'ala, tapi' uma-ra mpobila' -i hewa to masipato' hi Alata'ala, pai' uma ra'uli' tarima kasi hi Hi'a. Wori' pekiri-ra to uma ria kalaua-na, alaa-na mobengi-mi nono-ra, uma-pi ra'incai tudui' to makono.

²¹fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţămit; ci s'au dedat la gîndiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s'a întunecat.

²²Ra'uli' pante-ra. Ntaa' wojo-radi!

²²S'au fălit că sînt înţelepţi, şi au înebunit;

²³Oja' -ra mepue' hi Alata'ala to tuwu' liu-liu hante uma ria kabali' -na. Mepue' -ra hi pinotau to rababehi ntuku' -ki lence manusia' to mate moto mpai'. Mepue' -ra hi pinotau to molence mpodanci ba ule ba binata ntani' -na.

²³şi au schimbat slava Dumnezelui nemuritor într'o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare.

²⁴Jadi', apa' manusia' uma dota mepue' hi Alata'ala, toe pai' napelele' lau-ramo mpotuku' konoa nono-ra, bona mogau' dada'a-ra, alaa-na mpobabehi gau' to me'eai' lau-ramo hi himpau hira'.

²⁴De aceea, Dumnezeu i -a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;

²⁵Tudui' Alata'ala to makono rasapuaka, tudui' to boa' lau-di to rapangala'. Oja' -ra mpopue' Topejadi', anu tuwu' to napajadi' Alata'ala, toe lau-di to rapue' pai' to rapengkorui. Hiaa' kakoo-kono-na Topejadi' toe-idi-hawo to natao ta'une' duu' kahae-hae-na. Amin!

²⁵căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s'au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvîntat în veci! Amin.

²⁶Jadi', apa' oja' -ra mpopue' -ie, toe pai' napelele' lau-ramo mpotuku' kahinaa nono-ra to me'eai' toe. Ntahawe' tobine-tobine uma-pi mogau' hewa gau' manusia' biasa. Himpau tobine moto-ramo momepotobine.

²⁶Din pricina aceasta, Dumnezeu i -a lăsat în voia unor patimi scîrboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într'una care este împotriva firii;

²⁷Tomane wae wo'o-wadi-hawo: uma-ra mpotobine tobine, tapi' mpokahina hingka tomane-radi. Tomane mpobabehi gau' to uma tumotoa hi hingka tomane-ra, pai' ka'omea-na mporata lau-ramo pehuku' to hintotoa hante gau' -ra to sala' toe.

²⁷tot astfel şi bărbaţii, au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s'au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvîrşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scîrboase, şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor.

²⁸Apa' oja' -ra mpangaku' Alata'ala hi rala pekiri-ra, toe pai' Alata'ala mpelele' pekiri-ra jadi' mogero, alaa-na mpobabehi-ra to uma taoa-na rababehi.

²⁸Fiindcă n'au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i -a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.

²⁹Wori' nyala jeko' pai' pekiri to uma monoa' hi rala nono-ra. Jampa-ra, dada'a gau' -ra, mohingi', doko' mepatehi, motuda', mebagiu, mohuku',

²⁹Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sînt şoptitori,

³⁰metuntui' pai' mporuge' doo, mpokahuku' Alata'ala, sapa, molangko nono-ra, pai' mpope'une'. Rapali' -pali' ohea-ra mpobabehi to dada'a. Mposapuaka totu'a-ra.

³⁰bîrfitori, urîtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,

³¹Uma-ra monono, uma-ra mpo'ihii' tipa' -ra, uma ria ahi' -ra, uma ria petulungi-ra hi doo.

³¹fără pricepere, călcători de cuvînt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.

³²Ra'inca moto hawa' Alata'ala to mpo'uli' hema-hema to mogau' hewa toe masipato' rahuku' mate. Aga nau' wae, rababehi oa' gau' to hewa toe, pai' rapokono lau-mi ane ria doo-ra to mpobabehi-e.

³²Şi, măcar că ştiu hotărîrea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri, sînt vrednici de moarte, totuş, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.