¹Aşa dar, omule, oricine ai fi tu, care, judeci pe altul, nu te poţi desvinovăţi; căci prin faptul că judeci pe altul, te osîndeşti singur; fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.

²Ta'inca moto-mi ompi', ane Alata'ala mpohuku' tauna to mogau' dada'a hewa toe, pobotuhi-na bate makono. Aga uma ria huraa-ta mposalai' doo-ta, apa' ane tasalai' doo-ta, hibalia woto-ta moto-mi to tasalai' -e, bo hewa toe wo'o-wadi-hawo gau' -tae. Jadi', uma mpu'u ria ohea-ta mpe'arai' sala' -ta.

²Ştim, în adevăr, că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce săvîrşesc astfel de lucruri, este potrivită cu adevărul.

³Ane tababehi moto gau' to tasalai' -ki doo-ta, neo' ta'uli' ka'uma-na mpai' nahuku' -ta Alata'ala-e.

³Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvîrşesc astfel de lucruri, şi pe cari le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?

⁴Lompe' nono-na Alata'ala, mosabara-i pai' moloe ahi' -na. Aga neo' ta'uli' hi rala nono-ta: "Uma mingki' kubalii' gau' -ku." Kiwoi-e' ompi': patuju kalompe' nono Alata'ala toe, bona ria loga-ta medea ngkai jeko' -ta-hana.

⁴Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?

⁵Jadi', ompi' -ompi', ane motu'a nono-ta, ane uma tabalii' gau' -ta, motomo mpai' huku' -ta hi Eo Kiama. Nto'u Eo Kiama toe mpai', Alata'ala mpobotuhi omea hante kanoaa' -na, pai' nahuku' hawe'ea tauna to dada'a.

⁵Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mînie pentru ziua mîniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,

⁶Nahiwili po'ingku butu dua tauna.

⁶care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

⁷Ria tauna to tida mogau' lompe', apa' doko' mporata-ra pe'une', pebila' pai' katuwua' to uma ria ka'otia-na ngkai Alata'ala. Hi tauna to hewa toe Alata'ala mpowai' katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

⁷Şi anume, va da viaţa vecinică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea;

⁸Aga ria wo'o tauna to mpenonoi woto-ra moto-wadi. Oja' -ra mpotuku' konoa Alata'ala, mpotuku' konoa to dada'a lau-rada. Hira' toe-mi to poko mporata roe pai' pehuku' Alata'ala-e.

⁸şi va da mînie şi urgie celor ce, din duh de gîlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.

⁹Butu dua tauna to mpobabehi to dada'a, bate ntodohaka pai' mporata kasusaa' -ra, ntepu'u ngkai to Yahudi, rata-rata wo'o hi tauna to bela-ra to Yahudi.

⁹Necaz şi strîmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întîi peste Iudeu, apoi peste Grec.

¹⁰Aga tauna to mpobabehi to lompe' mporata pe'une', pebila' hante kalompea' tuwu', lomo' -na hi to Yahudi, rata-rata wo'o hi to bela-ra to Yahudi.

¹⁰Slavă, cinste şi pace va veni însă peste oricine face binele: întîi peste Iudeu, apoi peste Grec.

¹¹Apa' Alata'ala uma mpelence tauna.

¹¹Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului.

¹²Tauna to uma mpo'incai Atura Pue', ane mpobabehi jeko' -ra, bate masala' -ra pai' masipato' ragaa' ngkai Alata'ala. Alata'ala mpohuku' -ra sabana jeko' -ra, aga uma nahuku' -ra sabana petiboki-ra hi Atura Pue'. Wae wo'o tauna to mpo'inca Atura Pue'. Ane mpobabehi jeko' -ra, Alata'ala mpohuku' wo'o-ra-rawo, aga hira' toe nahuku' sabana petiboki-ra hi Atura Pue'.

¹²Toţi ceice au păcătuit fără lege, vor pieri fără lege; şi toţi ceice au păcătuit avînd lege, vor fi judecaţi după lege.

¹³Bela tauna to mpo'epe Atura Pue' to jadi' monoa' hi poncilo-na. Tauna to mpotuku' Atura Pue', hira' -di to monoa' hi poncilo-na.

¹³Pentrucă nu cei ce aud Legea, sînt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea aceasta, vor fi socotiţi neprihăniţi.

¹⁴Tauna to bela-ra to Yahudi uma mpo'incai Atura Pue' to na'uki' Musa. Tapi' pontu-na nono-ra moto mpotudui' -ra mpobabehi po'ingku to lompe', hewa po'ingku to te'uki' hi rala Atura Pue'. Nau' uma ra'incai Atura Pue' to te'uki', nono-ra moto to jadi' hewa Atura Pue' hi hira'.

¹⁴Cînd Neamurile, măcar că n'au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, cari n'au o lege, îşi sînt singuri lege;

¹⁵Ngkai po'ingku-ra toe, monoto-mi ta'inca karia-na parenta ngkai Atura Pue' te'uki' hi rala nono-ra. Ngkai pekiri-ra wo'o ta'inca karia-na atura hi rala nono-ra, apa' ra'uli' hi rala nono-ra: "Sala' kehi toe," ba ra'uli' "Lompe' kehi toe."

¹⁵şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gîndurile lor, cari sau se învinovăţesc sau se desvinovăţesc între ele.

¹⁶Jadi', bate hewa toe-mi mpai' to jadi' hi Eo Kiama. Nto'u toe mpai', Alata'ala mpowai' kuasa hi Yesus Kristus bona mpohurai pai' mpobotuhi hawe'ea ihi' nono manusia' to tewunii'. Toe-mi ihi' Kareba Lompe' to kukeni-e.

¹⁶Şi faptul acesta se va vedea în ziua cînd, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.

¹⁷Jadi', kakaliliua-na ompi', beiwa-mi ane kita' to Yahudi-e? Ha ria-ta to molangko nono-ta apa' ta'uli' ria posidaia' -ta hante Alata'ala? Ha ria-ta to mpo'uli' kanatarima-ta mpai' Alata'ala sabana petuku' -ta hi Atura Pue' to naparata Musa?

¹⁷Tu, care te numeşti Iudeu, care te reazimi pe o Lege, care te lauzi cu Dumnezeul tău,

¹⁸Kita' to Yahudi, ta'inca konoa Pue' pai' ta'inca mpoposisala napa to lompe' pai' napa to dada'a, apa' tarata tudui' ngkai Atura Pue'.

¹⁸care cunoşti voia Lui, care ştii să faci deosebire între lucruri, pentrucă eşti învăţat de Lege;

²⁰Ta'uli', kita' to pante mpotete' tauna to uma mpo'incai Alata'ala, kita' to ma'ala mponotohi-ra to hi rala kabengia-na-pidi pai' to ko'ia mpo'incai tudui' to makono. Apa' hi kita' to Yahudi kariaa-na poko pe'inca pai' tudui' to makono to te'uki' hi rala Atura Pue'.

¹⁹tu, care te măguleşti că eşti călăuza orbilor, lumina celor ce sînt în întunerec,

²¹Jadi', kita' mpotudui' tau ntani' -na. Hiaa' napa-di pai' uma tatudui' woto-ta moto-e! Tatudui' doo bona neo' manako. Hiaa' beiwa-mi ane manako moto-tae!

²⁰povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neştiutori, pentrucă în Lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului; -

²²Ta'uli' -ki doo neo' mobualo', beiwa ane mobualo' moto-ta! Ta'uli' uma-ta mepue' hi pinotau. Ane bongko wae-di, napa pai' ria moto-ta to mponongko' rewa ngkai rala tomi pontu'ua pinotau toe-e!

²¹tu deci, care înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care propovăduieşti: ,,Să nu furi,`` furi?

²³Bohe rahi nono-ta ompi', apa' ria-tana Atura Pue' to naparata-taka Musa owi. Hiaa' napa-mi kalaua-na ane taruge' lau-imi Alata'ala hi ka'uma-na tatuku' hawa' -na!

²²Tu care zici: ,,Să nu preacurveşti,`` preacurveşti? Tu, căruia ţi -e scîrbă de idoli, le jăfuieşti templele?

²⁴Ria te'uki' hi rala Buku Tomoroli' owi to mpo'uli' hewa toi: "Ngkai kada'a kehi-ni koi' to Yahudi, alaa-na tauna to bela-ra to Yahudi mporuge' hanga' Alata'ala lau-ramo."

²³Tu, care te făleşti cu Legea, necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi?

²⁵Kita' to Yahudi mpo'uli' ria kalaua-na ada petini' -ta ntuku' Atura Pue'. Pai' ria mpu'u kalaua-na karatini' -ta toe, asala tatuku' mpu'u wa Atura Pue'. Aga ane tatiboki Atura Pue', uma ntoto ria kalaua-ta ratini'.

²⁴Căci ,,din pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu între Neamuri``, după cum este scris.

²⁶Ane tauna to bela-ra to Yahudi, uma-ra ratini' ntuku' Atura Pue'. Aga ane monoa' po'ingku-ra hewa po'ingku to ratuntu' hi rala Atura Pue', bate natarima moto-ra mpai' Alata'ala hibalia hante tauna to tetini' ntuku' Atura Pue'.

²⁵Tăierea împrejur, negreşit, este de folos, dacă împlineşti Legea; dar dacă tu calci Legea, tăierea ta împrejur ajunge netăiere împrejur.

²⁷Ane hewa toe, ka'omea-na mpai' po'ingku-ra tauna to bela-ra to Yahudi toe mpopohiloi kamasala' -ta kita' to Yahudi. Apa' kita', ria-taka Atura Pue' to te'uki', pai' ratini' wo'o-ta ntuku' Atura Pue' toe, hiaa' tatiboki lau-mi hawa' Pue'. Hira', uma-ra ratini', aga hira' lau-di to mpotuku' hawa' Pue'.

²⁶Dacă deci, cel netăiat împrejur păzeşte poruncile Legii, netăierea lui împrejur nu i se va socoti ea ca o tăiere împrejur?

²⁸To Yahudi to jadi' ntodea Alata'ala mpu'u, bela tauna to jadi' to Yahudi ngkai kaputu-ra, bela wo'o to ratini' wotoloka' -ra-wadi.

²⁷Cel netăiat împrejur din naştere, care împlineşte Legea, nu te va osîndi el pe tine, care o calci, măcar că ai slova Legii şi tăierea împrejur?

²⁹To Yahudi to jadi' ntodea Alata'ala mpu'u-le, tauna to jadi' to Yahudi hi rala nono-ra, pai' to ratini' hi rala nono-ra. Batua-na, pobago Inoha' Tomoroli' hi rala nono-ra mpopajadi' -ra ntodea Alata'ala, uma-ra jadi' ntodea Alata'ala hi kampotuku' -ra atura-atura to te'uki'. Tauna to hewa toe-mi to na'une' Alata'ala. Nau' manusia' uma mpo'une' -ra, aga Alata'ala bate mpo'une' -ra.

²⁸Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este Iudeu; şi tăiere împrejur nu este aceea care este pe dinafară, în carne.

²⁹Ci Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu dela oameni, ci dela Dumnezeu.