¹Care este deci întîietatea Iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur?

¹To Yahudi pai' to bela to Yahudi hibalia-wadi, masala' omea-ramo hi poncilo Alata'ala. Aga neo' ta'uli' hewa toi, uma melabi kamarasi' -ra to Yahudi ngkai tau ntani' -na, pai' uma ria kalaua-na ada petini' -ra.

²Oricum, sînt mari. Şi mai întîi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.

²Ria moto rasi' -ra, pai' wori' moto kalaua-na! Lomo' -na, apa' Alata'ala mpowai' Lolita-na hi to Yahudi owi.

³Şi ce are a face dacă unii n'au crezut? Necredinţa lor va nimici ea credincioşia lui Dumnezeu?

³To Yahudi to hantongo' uma tida mepangala' hi Alata'ala. Aga nau' wae, Alata'ala bate tida mpo'ihii' tipa' -na.

⁴Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris: ,,Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, şi să ieşi biruitor cînd vei fi judecat.``

⁴Nau' hawe'ea manusia' moboa', bate makono lolita Alata'ala. Hewa to na'uli' Magau' Daud owi: O Pue', bate makono mpu'u lolita-nu. Nau' ba hema-hema to mposalai' -ko, bate kana rapangaku' kamonoa' -nu."

⁵Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Îşi deslănţuieşte mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.)

⁵Jadi', ngkai po'ingku manusia' to uma monoa', lonto' -mi kamonoa' -na Alata'ala. Aga neo' ta'uli' hewa toi: "Ane wae-di, ane Alata'ala mpohuku' manusia' to dada'a, uma-i monoa'." Ria mpu'u manusia' to mpo'uli' hewa toe,

⁶Nicidecum! Pentrucă, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea?

⁶tapi' pekiri-ra toe bate uma makono. Apa' ane ke uma-i monoa' Alata'ala, ke uma-i ma'ala mpohurai kara-kara hawe'ea manusia' hi Eo Kiama.

⁷Şi dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu străluceşte şi mai mult spre slava Lui, dece mai sînt eu însumi judecat ca păcătos?

⁷Jadi', meka' ba ria to mpo'uli' hewa toi: "Ane bongko ngkai po'ingku-ta to bengku' pai' alaa-na lonto' lau-mi kamonoa' -na Alata'ala pai' -i ra'une' -e, ha napa pai' nahuku' -ta sabana jeko' -tae?"

⁸Şi de ce să nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, cari ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osînda acestor oameni este dreaptă.

⁸Ane hewa toe-di, ma'ala lau-mi ta'uli' hewa toi: "Agina tababehi lau po'ingku to dada'a bona mehuwu to lompe'." Ria-midi tauna to mpobalihi-a, ra'uli' ria-a mololita hewa toe. Tauna to hewa toe, masipato' lia-ra nahuku' Alata'ala.

⁹Ce urmează atunci? Sîntem noi mai buni decît ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toţi, fie Iudei, fie Greci, sînt supt păcat,

⁹Jadi' lolita powoe-na hewa toi: kita' to Yahudi uma meliu kalompe' -ta ngkai tau ntani' -na. Apa' hewa to ku'uli' we'i, hawe'ea manusia' bate masala' apa' topojeko' omea-ta, lompe' to Yahudi lompe' tau ntani' -na.

¹⁰după cum este scris: ,,Nu este nici un om neprihănit, niciunul măcar.

¹⁰Hewa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' owi: Uma ria tauna to monoa', nau' haduaa uma ria.

¹¹Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.

¹¹Uma ria to monoto nono-ra, Uma ria to mpopali' Alata'ala.

¹²Toţi s'au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.

¹²Hawe'ea tauna mengkawulaa-mi ngkai Alata'ala, Uma-pi mokalaua tuwu' -ra. Uma hema to lompe' gau' -ra, nau' haduaa uma ria."

¹³Gîtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă;

¹³"Babo' pai' me'eai' lolita-ra, Lolita mpebagiu mehupa' hi wiwi-ra." Lolita-ra mpopedahi nono doo hewa petilo' dalimoo'."

¹⁴gura le este plină de blestem şi de amărăciune;

¹⁴"Lolita-ra paka' peruge' pai' petipo' -damo."

¹⁵au picioarele grabnice să verse sînge;

¹⁵"Ngasa' oa' -ra doko' mpopatehi doo.

¹⁶prăpădul şi pustiirea sînt pe drumul lor;

¹⁶Hiapa-apa kahiloua-ra, mpokeni-ra kada'aa pai' kaparia-wadi.

¹⁷nu cunosc calea păcii;

¹⁷Oja' -ra mpopali' kahintuwuaa'."

¹⁸frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.``

¹⁸"Uma ntoto ra'incai mengkoru hi Alata'ala."

¹⁹Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.

¹⁹Ngkai lolita Atura Pue' toe, ta'inca ka'uma-na ria manusia' to monoa'. Pai' monoto-mi ta'inca, hawe'ea to te'uki' hi Buku Atura Pue', bate mpobelahi to Yahudi to rapowaii' Atura Pue' toe. Jadi', uma ria tauna to ma'ala mpo'uli': "Aku', monoa' -a-kuna!" Hawe'ea manusia' bate masala' hi poncilo Alata'ala.

²⁰Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

²⁰Uma ria haduaa to monoa' hi poncilo Alata'ala ngkai kampotuku' -ra Atura Pue'. Apa' ngkai Atura Pue' toe-di, ta'inca lau-mi kamojeko' -ta.

²¹Dar acum s'a arătat o neprihănire (Greceşte: dreptate), pe care o dă Dumnezeu, fără lege-despre ea mărturisesc Legea şi proorocii-

²¹Tapi' tempo toi, Alata'ala mpopehuwu-mitaka beiwa ohea-na manusia' ma'ala jadi' monoa' hi poncilo-na. Hi rala Buku Atura Pue' pai' sura nabi-nabi owi telowa ami' -mi beiwa ohea-na Alata'ala mpomonoa' -ta. Aga uma-ta jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala ngkai kampotuku' -ta Atura Pue'.

²²şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire.

²²Alata'ala mpomonoa' -ta hi poncilo-na ane mepangala' -ta hi Yesus Kristus. Toe nababehi hi hawe'ea tauna to mepangala', uma napelence kato'apa-ra.

²³Căci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

²³Apa' mojeko' omea-tamo, pai' uma-ta natao mporata bagia hi rala kabohe tuwu' -na Alata'ala.

²⁴Şi sînt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus.

²⁴Aga nabahaka-tamo ngkai huku' jeko' -ta toe, pai' na'uli' kamonoa' -ta hi poncilo-na sabana petolo' Kristus Yesus. Hawe'ea toe, pewai' mara Alata'ala hi kita' ngkai kabula rala-na.

²⁵Pe El Dumnezeu L -a rînduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sîngele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea în delungei răbdări a lui Dumnezeu;

²⁵Ntuku' hawa' Alata'ala, Yesus rapatehi pai' raa' -na rabowo. Alata'ala mpobabehi hewa toe, bona Yesus rahuku' mpohompo' jeko' manusia', bona na'ampungi jeko' -ta ane mepangala' -ta hi Yesus. Kako'ia-na Yesus mate, Alata'ala uma mpohuku' jeko' manusia'. Napelele' ulu jeko' manusia', apa' ngkai posabara-na. Aga ane uma oa' -i mpohuku' jeko', uma-i monoa'. Jadi', hante kamate-na Yesus, Alata'ala mpopohiloi mpu'u-mi kamonoa' -na.

²⁶pentruca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel în cît, să fie neprihănit, şi totuş să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.

²⁶Hante kamate-na Yesus toe, incana-mi kamonoa' -na Alata'ala mpohuku' jeko', pai' ma'ala moto-i mpo'uli' kamonoa' -ra tauna topojeko' to mepangala' hi Yesus.

²⁷Unde este dar pricina de laudă? S'a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinţei.

²⁷Jadi', uma-pi ria ohea-ta mpomolangko nono-ta. Apa' Alata'ala uma mpotarima-ta ngkai po'ingku-ta to lompe'. Natarima-tale, ngkai pepangala' -ta hi Pue' Yesus.

²⁸Pentrucă noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii.

²⁸Apa' toi-mi poko lolita-ku: kita' jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala ngkai pepangala' -ta, bela ngkai po'ingku-ta to lompe' mpotuku' Atura Pue'.

²⁹Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor;

²⁹Apa' uma muntu' to Yahudi to napoka'ahi' Alata'ala. Napoka'ahi' wo'o tauna to bela-ra to Yahudi.

³⁰deoarece Dumnezeu este unul singur şi El va socoti neprihăniţi, prin credinţă, pe cei tăiaţi împrejur, şi tot prin credinţă şi pe cei netăiaţi împrejur.

³⁰Apa' hadua-na-wadi Alata'ala, pai' Hi'a to mpomonoa' to Yahudi ngkai pepangala' -ra, pai' Hi'a wo'o to mpomonoa' tauna to bela-ra to Yahudi, ngkai pepangala' -ra wo'o-wadi.

³¹Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.

³¹Jadi', Alata'ala mpo'uli' kamonoa' -ta hi poncilo-na ngkai pepangala' -ta-wadi. Aga neo' ta'uli' hewa toi: tatadi-mi Atura Pue'. Neo'! Ngkai pepangala' -ta toe, tapomobohe-mi Atura Pue'.