¹Ce vom zice dar că a căpătat, prin puterea lui, strămoşul nostru Avraam?

¹Jadi', wae lau ta'ala' tapotonco-imi Abraham, ntu'a-ta owi. Beiwa ohea-na Abraham jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala?

²Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu.

²Ane rapa' -na Abraham jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala sabana po'ingku-na to lompe', ma'ala napomolangko nono-na. Aga uma-hawo ria huraa-na Abraham mpomolangko nono-na hi nyanyoa Alata'ala.

³Căci ce zice Scriptura? ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s'a socotit ca neprihănire.``

³Apa' ria te'uki' hi Buku Tomoroli' to mpotompo'wiwi Abraham hewa toi: "Abraham mpopangala' Alata'ala, pai' ngkai pepangala' -na toe Alata'ala mpo'uli' kamonoa' -na hi poncilo-na."

⁴Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socoteşte nu ca un har, ci ca ceva datorat;

⁴Ane rapa' -na tauna to mobago ngkoni' gaji', bate ma'ala-i mpesingarai' gaji' -na. Gaji' -na toe bela pewai' mara, bate anu-na mpu'u-mi-hawo.

⁵pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire.

⁵Tapi' posidaia' -ta hante Alata'ala uma hewa tetu. Apa' uma-hawo ngkai po'ingku-ta pai' alaa-na natarima-ta Alata'ala. Ane mepangala' -ta hi Alata'ala, nau' masala' -ta, na'uli' kamonoa' -ta hi poncilo-na ngkai pepangala' -ta hi Hi'a.

⁶Tot astfel, şi David numeşte fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte neprihănit.

⁶Tudui' toi hibalia hante lolita Magau' Daud owi. Apa' Daud mpo'uli' kamarasi' -ra tauna to natarima Alata'ala hewa tauna to monoa', aga bela ngkai po'ingku-ra.

⁷,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, şi ale căror păcate sînt acoperite!

⁷Na'uli' hewa toi: Marasi' tauna to te'ampungi sala' -ra, pai' to tetawuhi-mi jeko' -ra.

⁸Ferice de omul, căruia nu -i ţine Domnul în seamă păcatul!``

⁸Marasi' mpu'u-ra, apa' Pue' Ala uma-pi mpotuntu' jeko' -ra."

⁹Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa ,,i -a fost socotită ca neprihănire.``

⁹Rasi' to na'uli' Daud toe we'i, uma muntu' hi tauna to ratini' ntuku' atura agama Yahudi, tapi' hi tauna to uma ratini' wo'o. Apa' hewa to oti-mi ku'uli' we'i, Alata'ala mpo'uli' kamonoa' -na Abraham ngkai pepangala' -na-wadi.

¹⁰Dar cum i -a fost socotită? După, sau înainte de tăierea lui împrejur? Nu cînd era tăiat împrejur, ci cînd era netăiat împrejur.

¹⁰Ha nto'uma-i Abraham jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala? Ka'oti-na ratini' ba kako'ia-na ratini' -di? Ane tabasa tutura-na, monoto-mi tahilo: Abraham jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala kako'ia-na ratini'.

¹¹Apoi a primit ca semn tăierea împrejur, ca o pecete a acelei neprihăniri, pe care o căpătase prin credinţă, cînd era netăiat împrejur. Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor cari cred, măcar că nu sînt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta;

¹¹Ratini' ngkabokoa' -i-damo-hawo, pai' karatini' -na toe jadi' tanda kamonoa' -na hi poncilo Alata'ala. Jadi', monoto-mi tahilo: Abraham jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala ngkai pepangala' -na kako'ia-na ratini'. Toe pai' ma'ala-mi ta'uli', Abraham toe tapotuama omea. Abraham rapotuama tauna to bela-ra to Yahudi to mepangala' hi Yesus, apa' nau' uma-ra ratini' ntuku' Atura Pue', bate jadi' monoa' -ramo hi poncilo Alata'ala sabana pepangala' -ra, hibalia hante Abraham.

¹²şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora cari, nu numai că sînt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia, pe care o avea tatăl nostru Avraam, cînd nu era tăiat împrejur.

¹²Wae wo'o Abraham rapotuama to Yahudi, apa' hi'a to rapotonco hawe'ea to Yahudi to ratini' pai' to mepangala' hi Alata'ala hibalia hante Abraham kako'ia-na ratini'.

¹³În adevăr, făgăduinţa făcută lui Avraam sau seminţei lui, că va moşteni lumea, n'a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri, care se capătă prin credinţă.

¹³Owi Alata'ala mojanci hi Abraham pai' hi muli-na kanawai' -ra mpai' dunia'. Patuju-na Alata'ala bona Abraham pai' muli-na mporata napa to najanci toe apa' mepangala' -ra, pai' ngkai pepangala' -ra toe hira' jadi' monoa' hi poncilo-na. Bela tauna to mpotuku' Atura Pue' to mporata napa to najanci Alata'ala.

¹⁴Căci, dacă moştenitori sînt ceice se ţin de Lege, credinţa este zădarnică, şi făgăduinţa este nimicită;

¹⁴Apa' ane rapa' -na tauna to mpotuku' Atura Pue' mporata janci-na, batua-na pepangala' -ta hi Alata'ala uma ntoto ria tuju-na, pai' janci Alata'ala uma mpai' madupa'.

¹⁵pentrucă Legea aduce mînie; şi unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de lege.

¹⁵Apa' roe Alata'ala lau-di to tarata ngkai Atura Pue', apa' mpotiboki-ta Atura-na toe. Ane ke Alata'ala uma mpowai' -ta Atura-na, ke uma-ta masala' mpotiboki Atura-na toe.

¹⁶Deaceea moştenitori sînt ceice se fac prin credinţă, pentruca să fie prin har, şi pentruca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămînţa lui Avraam: nu numai pentru sămînţa aceea care este supt Lege, ci şi pentru sămînţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor,

¹⁶Jadi', Alata'ala mpo'uli' kamonoa' -ta hi poncilo-na muntu' ngkai pepangala' -ta, bona napa to najanci Alata'ala toe tatarima hewa pewai' mara, bona hawe'ea muli Abraham bate mporata napa to najanci Alata'ala. Janci Alata'ala toe, uma muntu' bagia to Yahudi to mpo'inca Atura Pue'. Janci Alata'ala toe, bate bagia hema-hema to mepangala' hi Alata'ala hewa Abraham. Apa' Abraham jadi' tuama-ta omea.

¹⁷dupăcum este scris: ,,Te-am rînduit să fii tatăl multor neamuri.`` El, adică, este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu, în care a crezut, care înviază morţii, şi care cheamă lucrurile cari nu sînt, ca şi cum ar fi.

¹⁷Ria lolita Alata'ala hi Abraham to mpo'uli' hewa toi: "Kupajadi' -moko tuama wori' tauna hi humalili' dunia'." Hi poncilo Alata'ala, Abraham jadi' tuama-ta omea, apa' mepangala' -i hi Alata'ala to mpotuwu' nculii' tomate, mepangala' -i hi Alata'ala to mpohowa' lolita-na mpokahangai' napa to ko'ia ria, alaa-na ria mpu'u-mi.

¹⁸Nădăjduind împotriva oricărei nădejdi, el a crezut, şi astfel a ajuns tatăl multor neamuri, dupăcum i se spusese: ,,Aşa va fi sămînţa ta.``

¹⁸Nau' uma-pi ria poncarumakaa-na Abraham mo'anai', bate mepangala' pai' ncarumaka Alata'ala oa' -i. Napangala' janci-na Alata'ala to mpo'uli': kahi'a-na mpai' jadi' tuama wori' tauna hi humalili' dunia'. Apa' kako'ia-na Abraham mo'anai', Alata'ala mpo'uli' -ki hewa toi: "Muli-nu mpai' hewa betue' hi langi' kawori' -ra."

¹⁹Şi, fiindcă n'a fost slab în credinţă, el nu s'a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii.

¹⁹Hiaa' nto'u toe, umuru-na Abraham mohu' ha'atu mpae-mi, woto-na hewa to mate-mi, apa' tu'a-imi. Wae wo'o Sara tobine-na, woto-na hewa to mate wo'o-hawo apa' lalo-i. Na'inca moto hawe'ea toe. Aga nau' wae, uma mere' pepangala' -na.

²⁰El nu s'a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu,

²⁰Uma morara' nono-na hi pojanci Alata'ala. Bate mepangala' oa' -i, pai' pepangala' -na toe mporohoi nono-na. Toe pai' Abraham mpo'uli' tarima kasi ami' -mi hi Alata'ala,

²¹deplin încredinţat că El ce făgăduieşte, poate să şi împlinească.

²¹apa' naparasaya kamobaraka' -na Alata'ala mpopadupa' janci-na.

²²De aceea credinţa aceasta ,,i -a fost socotită ca neprihănire.``

²²Ngkai pepangala' -na toe-mi, pai' ria to te'uki' hi Buku Tomoroli' owi to mpo'uli': "Alata'ala mpo'uli' kamonoa' -na Abraham hi poncilo-na."

²³Dar nu numai pentru el este scris că ,,i -a fost socotită ca neprihănire``;

²³To te'uki' toe uma muntu' bagia-na Abraham-wadi.

²⁴ci este scris şi pentru noi, cărora de asemenea ne va fi socotită, nouă celor ce credem în Cel ce a înviat din morţi pe Isus Hristos, Domnul nostru,

²⁴To te'uki' toe bate bagia-ta omea. Kita' toi, natarima wo'o-tamo-tawo Alata'ala, na'uli' kamonoa' -ta hi poncilo-na, apa' mepangala' -ta hi Alata'ala to mpopotuwu' nculii' Pue' -ta, Pue' Yesus.

²⁵care a fost dat din pricina fărădelegilor noastre, şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi.

²⁵Yesus toe mpewai' woto-na rapatehi bona mpotolo' sala' -ta. Pai' oti toe Alata'ala mpotuwu' nculii' -i bona kita' jadi' monoa' hi poncilo-na.