¹Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mîntuiţi.

¹Ompi' -ompi' hampepangalaa' -ku! Konoa-ku mpu'u, bona to Israel tebahaka ngkai huku' jeko' -ra. Toe to kupekakae oa' -raka hi Alata'ala.

²Le mărturisesc că ei au rîvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere:

²Mantata' mpu'u pepue' -ra hi Alata'ala-- kusabii' moto toe-e. Aga uma ra'incai ohea to makono hilou hi Alata'ala.

³pentrucă, întrucît n-au cunoscut neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s'au supus astfel neprihănirii, pe care o dă Dumnezeu.

³Rapiri mata-ra hi ohea to napakasadia Alata'ala. Oja' -ra mengkoru hi Kristus bona jadi' monoa' -ra hi poncilo Alata'ala, ra'agi mpotuku' ohea-ra moto-rawo, doko' mpomonoa' woto-ra hi kampotuku' -ra Atura Pue'.

⁴Căci Hristos este sfîrşitul Legii, pentruca oricine crede în El, să poată căpăta neprihănirea.

⁴Tapi' Kristus, Hi'a-mi kadupaa' -na Atura Pue'. Hawe'ea tauna to mepangala' hi Hi'a, jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala.

⁵În adevăr, Moise scrie că omul care împlineşte neprihănirea, pe care o dă Legea, va trăi prin ea.

⁵Ria lolita nabi Musa owi to mpo'uli': hema to doko' jadi' monoa' ngkai kampotuku' -ra Atura Pue', mporata-ra katuwua' to lompe' asala ratuku' omea Atura Pue' toe.

⁶Pe cînd iată cum vorbeşte neprihănirea, pe care o dă credinţa: ,,Să nu zici în inima ta: ,Cine se va sui în cer?` (Să pogoare adică pe Hristos din cer).

⁷Aga ria wo'o-pidi lolita Musa kahamela-na to mpo'uli' ma'ala-ta jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala ngkai pepangala' -ta. Hewa toi moni-na: Neo' nu'uli' hi rala nono-nu: `Hema to mpakule' ngkahe' hilou hi suruga? Hema to bisa mana'u hilou hi po'ohaa' tomate?'"

⁷Sau: ,Cine se va pogorî în Adînc?` (Să scoale adică pe Hristos din morţi).

⁸Na'uli' wo'o Musa hewa toi: Kareba Pue' mohu' -wadi, ria hi wiwi-ta pai' ria hi nono-ta."

⁸Ce zice ea deci? ,Cuvîntul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta.` Şi cuvîntul acesta este cuvîntul credinţei, pe care -l propovăduim noi.

⁹Ane tapangaku' hante wiwi-ta: "Yesus Hi'a-mi Pue'," pai' ane tapangala' hi rala nono-ta Alata'ala mpotuwu' -i nculii' ngkai kamatea, bate tehore-tamo ngkai huku' jeko' -ta.

⁹Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L -a înviat din morţi, vei fi mîntuit.

¹⁰Apa' mepangala' -ta hi Yesus hante nono-ta, alaa-na Alata'ala mpo'uli' kamonoa' -ta hi poncilo-na. Pai' tapangaku' Yesus hante wiwi-ta, alaa-na tehore-tamo ngkai huku' jeko' -ta.

¹⁰Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mîntuire,

¹¹Hi rala Buku Tomoroli' ria te'uki' hewa toi: "Hawe'ea tauna to mepangala' hi Hi'a, uma-ra mpai' hala'nawu'."

¹¹după cum zice Scriptura: ,Oricine crede în el, nu va fi dat de ruşine.`

¹²Lolita toe bate mpobelahi hawe'ea tauna, apa' uma ria posisalaa-na to Yahudi ba tau ntani' -na. Hadua lau-wadi Pue' hi hawe'ea manusia', pai' bohe ahi' -na hi hawe'ea tauna to mekakae hi Hi'a.

¹²În adevăr, nu este nici o deosebire între Iudeu şi Grec; căci toţi au acelaş Domn, care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce -L cheamă.

¹³Apa' "Hawe'ea tauna to mekakae hi Pue', bate tehore-ra ngkai huku' jeko' -ra."

¹³Fiindcă ,oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.`

¹⁴Hiaa' beiwa-ramo-rana mekakae hi Pue' ane ko'ia-ra mepangala'? Pai' uma wo'o hema to mepangala' ane ko'ia ra'epei Kareba Lompe'. Pai' uma wo'o-ra bisa mpo'epe Kareba Lompe' ane uma hema to mpokarebai-raka.

¹⁴Dar cum vor chema pe Acela în care n'au crezut? Şi cum vor crede în Acela, despre care n'au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor?

¹⁵Pai' hema mpai' to mpokarebai-raka ane uma hema to rasuro? Hewa to te'uki' owi hi rala Buku Tomoroli': "Lompe' lia karata tauna to mpokeni kareba lompe'!"

¹⁵Şi cum vor propovădui, dacă nu sînt trimeşi? După cum este scris: ,Cît de frumoase sînt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia!`

¹⁶Aga uma hawe'ea tauna mpopangala' Kareba Lompe' to raparata-raka toe. Ria lolita nabi Yesaya owi to mpo'uli': "Pue', uma hema to mpangala' kareba to kikeni."

¹⁶Dar nu toţi au ascultat de Evanghelie. Căci Isaia zice: ,Doamne, cine a crezut propovăduirea noastră?`

¹⁷Jadi', manusia' kana mpo'epe ulu kareba-na, pai' lako' ma'ala-ra mepangala'. Pai' ane ria to mpoparata-raka Kareba Kristus toe, pai' lako' ma'ala-ra mpo'epe.

¹⁷Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvîntul lui Hristos.

¹⁸Aga neo' ta'uli' hewa toi: "To Israel, ko'ia-ra mpo'epei Kareba Lompe'." Ra'epe moto-midi! Hi rala Buku Tomoroli' te'uki' hewa toi: Kareba toe molele-mi hi humalili' dunia'. Lolita toe raparata-mi hi hawe'ea manusia'."

¹⁸Dar eu întreb: ,N'au auzit ei?` Ba da; căci ,glasul lor a răsunat prin tot pămîntul, şi cuvintele lor au ajuns pînă la marginile lumii.`

¹⁹Neo' wo'o ta'uli' hewa toi: "To Israel uma-hawo mpopaha patuju Alata'ala mpowai' kalompea' hi manusia'." Rapaha moto-midi! Lomo' -lomo' -na, ria Lolita Alata'ala to naparata nabi Musa, hewa toi moni-na: Koi' to Yahudi, kubabehi-koi mohingi' mpai' kampohilo-ni ahi' -ku hi tauna to bela-ra to Yahudi. Nipokedi' nono mpai' mpohilo pompewili' -ku hi tauna to uma mpo'incai-a ngkai owi."

¹⁹Dar întreb iarăş: ,N'a ştiut Israel lucrul acesta?` Ba da; căci Moise, cel dintîi, zice: ,Vă voi întărîta la pizmă prin ceeace nu este neam, vă voi aţîţa mînia printr-un neam fără pricepere.`

²⁰Oti toe, ria wo'o Lolita Alata'ala to lonto' lia to naparata nabi Yesaya. Na'uli' Alata'ala hewa toi: Tauna to uma mpopali' -a, hira' lau-mi to mporua' -a. Pai' tauna to uma mpekune' kahema-ku, kupopo'incai lau-ramo kahema-ku."

²⁰Şi Isaia merge cu îndrăzneala pînă acolo că zice: ,Am fost găsit de ceice nu Mă căutau; M'am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.`

²¹Hiaa' ane to Israel-hana, Alata'ala mpo'uli' hewa toi: "Ha'eoa kutonu pale-ku doko' mpodoa-ra, tapi' bate mesapuaka-ra pai' motu'a oa' nono-ra."

²¹Pe cînd, despre Israel zice: ,Toată ziua Mi-am întins mînile spre un norod răzvrătit şi împotrivitor la vorbă.`