¹Spun adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfînt, îmi este martor,

²Napa to ku'uli' toi, ku'uli' ngkai nono-ku mpu'u. Uma-a boa', apa' aku' toi bagia Kristus. Pai' Inoha' Tomoroli' mposabii' kamakono-na lolita-ku toi. Uma mowo kasusa' nono-ku toi-e! Susa' lia ku'epe pai' peda' ncuu nono-ku, apa' hingka to Yahudi-ku, oja' -ra mepangala' hi Yesus.

²că simt o mare întristare, şi am o durere necurmată în inimă.

³Ane ke ma'ala, ke aku' lau ratotowi pai' ragaa' ngkai Kristus, asala ompi' -ku to Yahudi toera rabahaka ngkai huku' jeko' -ra.

³Căci aproape să doresc să fiu eu însumi anatema, despărţit de Hristos, pentru fraţii mei, rudele mele trupeşti.

⁴Owi to Israel mporata wori' rasi' ngkai Alata'ala, apa' hira' toe tauna to napobagia Alata'ala ngkai owi, napajadi' -ra ana' -na moto. Napopohiloi-ra baraka' -na. Ngkai pojanci Alata'ala hi to Israel owi, ria posidaia' -ra hante Alata'ala. Nawai' -ra Atura-na, natudui' -ra ada mpepue' -ra. Wori' pojanci Alata'ala to lompe' hi to Israel.

⁴Ei sînt Israeliţi, au înfierea, slava, legămintele, darea Legii, slujba dumnezeiască, făgăduinţele,

⁵Hira' toe muli Abraham, Ishak pai' Yakub, totu'a-ra owi to napelihi Alata'ala. Pai' hi kaputu-na Magau' Topetolo' mewali manusia', putu ngkai muli to Israel wo'o-i-wadi-hawo. Magau' Topetolo' toei meliu kuasa-na ngkai hawe'ea, Hi'a-mi Alata'ala to masipato' ta'une' duu' kahae-hae-na. Amin!

⁵patriarhii, şi din ei a ieşit, după trup, Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvîntat în veci. Amin!

⁶Tempo toi, kaworia' to Yahudi uma napobagia Alata'ala. Aga neo' ta'uli' hewa toi: "Alata'ala uma mpo'ihii' janci-na hi to Yahudi." Uma makono lolita toe! Apa' uma hawe'ea muli Israel to napelihi Alata'ala jadi' bagia-na.

⁶Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvîntul lui Dumnezeu. Căci nu toţi cei ce se coboară din Israel, sînt Israel;

⁷Uma hawe'ea muli Abraham to jadi' ana' Abraham mpu'u. Apa' hewa toi lolita Alata'ala hi Abraham: "Muntu' muli Ishak-wadi to jadi' muli-nu ntuku' janci-ku, bela muli-nu to ntani' -na."

⁷şi, măcar că sînt sămînţa lui Avraam, nu toţi sînt copiii lui Avraam; ci este scris: ,,În Isaac vei avea o sămînţă, care-ţi va purta numele.``

⁸Batua-na: uma kabua' -bua' tauna to napomuli wotoloka' Abraham to jadi' ana' -ana' Alata'ala. Muntu' tauna to putu ntuku' pojanci Alata'ala-wadi to jadi' ana' -na.

⁸Aceasta însemnează că nu copiii trupeşti sînt copii ai lui Dumnezeu; ci copiii făgăduinţei sînt socotiţi ca sămînţă.

⁹Ana' Abraham to rahanga' Ishak putu ntuku' pojanci Alata'ala hi Abraham. Alata'ala mpo'uli' -ki Abraham hewa toi: "Tumai-a mpai' mpae boko', pai' Sara tobine-nu mo'ana', mpo'ote hadua ana' tomane."

⁹Căci cuvîntul acesta este o făgăduinţă: ,,Pe vremea aceasta Mă voi întoarce, şi Sara va avea un fiu.``

¹⁰Pai' uma muntu' toe, hi tutura Esau pai' Yakub monoto tena tahilo beiwa Alata'ala mpopelihi tauna jadi' bagia-na. Esau pai' Yakub toera, ana' to moropa' to na'ote Ribka. Tuama-ra hadua lau-wadi, hanga' -na Ishak, ntu'a-ta owi.

¹⁰Ba mai mult; tot aşa a fost cu Rebeca. Ea a zămislit doi gemeni numai dela părintele nostru Isaac.

¹²Nto'u-na Ribka neo' mo'ana' -mi, Alata'ala mpo'uli' -ki: "Ana' ulumua' -nu mpai' mengkoru hi tu'ai-na." Nto'u pololita toe, ana' to rodua toe ko'ia-ra putu, pai' ko'ia-ra mpobabehi napa-napa to lompe' ba to dada'a. Tapi' nto'u toe-mi Alata'ala mpakatantu ami' to'uma to napelihi mporata gane' -na. Patuju Alata'ala mpobabehi hewa toe, bona monoto mpu'u tahilo: ane Alata'ala mpopelihi tauna jadi' bagia-na, uma-ra napelihi sabana po'ingku-ra. Napelihi-rale ngkai kabotu' -na moto-hawo.

¹¹Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă, şi nu făcuseră nici bine nici rău, -ca să rămînă în picioare hotărîrea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă, -

¹³Hi rala Buku Tomoroli' tabasa Lolita Alata'ala tohe'i: "Muli Yakub to kupelihi, muli Esau uma."

¹²s'a zis Rebecii: ,,Cel mai mare va fi rob celui mai mic``,

¹⁴Aga neo' ta'uli' hewa toi: "Ane Alata'ala mpopelihi to hadua pai' mpoka'oja' to hadua, uma-i monoa'!" Uma-e' makono lolita toe!

¹³după cum este scris: ,,Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urît.``

¹⁵Kiwoi-dile lolita Alata'ala hi nabi Musa owi to mpo'uli': Aku' moto-kuwo to mpobotuhi hema to kupopohiloi ahi' -ku pai' hema to kupe'ahi'."

¹⁴Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nici de cum!

¹⁶Jadi', ane Alata'ala doko' mpopohiloi ahi' -na hi tau hadua, bela konoa manusia' to mpobotuhi toe, bela wo'o pobago manusia'. Alata'ala moto-wadi to mpobotuhi.

¹⁵Căci El a zis lui Moise: ,,Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă; şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.``

¹⁷Kiwoi wo'o lolita Alata'ala hi Firaun, magau' tana' Mesir owi, to mpo'uli': "Ku'ongko' -ko jadi' magau' hante hanyala lau-wadi patuju-ku: bona ngkai pesapuaka-nu kupopohiloi kabaraka' -ku, alaa-na mpai' hanga' -ku rapomobohe hi humalili' dunia'."

¹⁶Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.

¹⁸Jadi', Alata'ala mpopohiloi ahi' -na hi tau hadua, pai' napokatu'a nono to hadua. Nababehi toe ntuku' konoa-na moto.

¹⁷Fiindcă Scriptura zice lui Faraon: ,,Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea, şi pentruca Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.``

¹⁹Jadi', bate ria mpai' tauna to mpo'uli' hewa toi: "Ane hewa toe-di, napa-hana pai' Alata'ala mposalai' kehi-ta to dada'a, apa' kehi-ta toe bate ntuku' kabotu' -na ami' -midie!"

¹⁸Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea.

²⁰Neo' ta'uli' hewa toe, ompi'! Uma-hawo bela ohea-na ane kita' manusia' mehono' hewa toe hi Alata'ala. Ha natao hameha' kura mpo'uli' -ki tauna to mpobabehi-i hewa toi: "Napa-di-kona pai' nubabehi hewa toi-ae?"

¹⁹Dar îmi vei zice: ,,Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voiei Lui?``

²¹Ria huraa-na topobabehi mpobabehi kura ntuku' konoa-na moto-hawo. Ngkai haluntea tana' pulu', ma'ala nababehi hameha' kura to napenasa pai' hameha' to uli' kanababehi-na.

²⁰Dar, mai de grabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l -a făcut: ,,Pentru ce m-ai făcut aşa?``

²²Wae wo'o hante Alata'ala: ria kuasa-na mpobabehi napa konoa-na hante kita' manusia'. Kakoo-kono-na, dota moto-i mpokaroe tauna to dada'a pai' mpopohiloi baraka' -na, apa' masipato' lia-ra rahuku' duu' kahae-hae-na. Aga nau' wae, mosabara-i-pidi hi tauna to natao nakaroe toera.

²¹Nu este olarul stăpîn pe lutul lui, ca din aceeaş frămîntătură de lut să facă un vas pentru o întrebuinţare de cinste, şi un alt vas pentru o întrebuinţare de ocară?

²³Nababehi toe bona mpopohiloi ka'uma-na mowo kabohe tuwu' -na hi tauna to napoka'ahi' pai' to napakasadia ami' -mi mporata bagia hi rala kabohe tuwu' -na toe.

²²Şi ce putem spune, dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Şi arate mînia şi să-Şi descopere puterea, a suferit cu multă răbdare nişte vase ale mîniei, făcute pentru peire;

²⁴Kita' toi-mi to nakio' mporata rasi' toe, uma muntu' ngkai olo' to Yahudi-wadi, tapi' ngkai olo' -ra to bela-ra to Yahudi wo'o.

²³şi să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării, pe cari le -a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)?

²⁵Hi rala sura nabi Hosea, Alata'ala mpo'uli' hewa toi: Tauna to bela-ra topetuku' -ku pai' to uma mpo'incai ahi' -ku, kukio' -ra mpai' jadi' topetuku' -ku pai' kupopohiloi-ra ahi' -ku."

²⁴Astfel, El ne -a chemat nu numai dintre Iudei, ci şi dintre Neamuri,

²⁶"Owi Alata'ala mpo'uli' -raka: `Bela-koi bagia-ku.' Tapi' rata mpai' tempo-na tauna toera rapololitai hewa toi: `Napo'ana' mpu'u-mokoi Alata'ala to Tuwu'!'"

²⁵după cum zice în Osea: ,,Voi numi ,popor al Meu`, pe cel ce nu era poporul Meu, şi ,prea iubită`, pe cea care nu era prea iubită.

²⁷Wae-mi lolita Alata'ala to mpotompo'wiwi-ra to bela-ra to Yahudi. Aga ane tauna to Yahudi-hana, ria lolita nabi Yesaya to lonto' lia to mpotompo'wiwi-ra. Moni-na hewa toi: Tauna to napomuli-ki Israel, wori' lia, hewa kawori' wo'one hi wiwi' tahi'. Aga nau' wae, hangkedi' -wadi mpai' to mporata kalompea'.

²⁶Şi acolo unde li se zicea: ,Voi nu sînteţi poporul Meu`, vor fi numiţi fii ai Dumnezeului celui viu.``

²⁸Apa' rata mpai' tempo-na Pue' mpobotuhi kara-kara hawe'ea tauna hi dunia' hante kanoa' -noa' -na, naposipolea mpu'u-mi, uma-pi naderu' -deru' tempo-na."

²⁷Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel: ,,Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mîntuită.

²⁹Ria wo'o lolita pelowa nabi Yesaya to mpo'uli': Ane rapa' -na Pue' Alata'ala to mobaraka' uma mpetoro-taka ba hangkuja dua pomuli, ke ropu' mpu'u-tamo, hewa pue' ngata Sodom pai' Gomora owi."

²⁸Căci Domnul va împlini pe deplin şi repede pe pămînt cuvîntul Lui.

³⁰Jadi', hewa toi lolita-ku: Tauna to bela-ra to Israel, uma-ra mpopali' ohea-ra bona jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala. Aga ria moto-ra hantongo' to jadi' monoa' hi poncilo-na. Alata'ala mpomonoa' -ra hi poncilo-na sabana pepangala' -ra.

²⁹Şi, cum zisese Isaia mai înainte: ,,Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămînţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora.``

³¹To Israel, mahae-ramo doko' jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala hi petuku' -ra hi Atura Pue' to naparata Musa, tapi' uma oa' raratai to rapali' toe.

³⁰Deci ce vom zice? Neamurile, cari nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea şi anume neprihănirea care se capătă prin credinţă;

³²Uma raratai, apa' mpoperaha-ra po'ingku-ra mpotuku' Atura Pue', uma ngkai pepangala' -ra hi Alata'ala. Tewinci' -ra hi watu katewincia'-- batua-na: uma-ra dota mepangala' hi Magau' Topetolo'.

³¹pe cînd Israel, care umbla după o Lege, care să dea neprihănirea, n'a ajuns la Legea aceasta.

³³Katewinci' -ra toe telowa ami' -mi hi rala Buku Tomoroli' owi. Na'uli' Alata'ala hewa toi: Mpu'u-mpu'u ku'uli': Magau' to kutu'u hi Bulu' Sion, kurapai' -ki hameha' watu. Wori' tauna tewinci' hi watu toe, alaa-ra tehopo'. Aga hema-hema to mepangala' hi Hi'a, uma-ra mpai' hala'nawu'."

³²Pentruce? Pentru că Israel n'a căutat -o prin credinţă, ci prin fapte. Ei s'au lovit de piatra de poticnire,

³³după cum este scris: ,,Iată că pun în Sion o Piatră de poticnire, şi o stîncă de cădere: şi cine crede în El, nu va fi dat de ruşine.``