¹Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului.

¹Jadi' ngkai toe-mi, uma-pi ria pehuku' hi kita' to mosidai' hante Kristus Yesus.

²În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus, m'a izbăvit de Legea păcatului şi a morţii.

²Apa' ngkai posidaia' -ta hante Kristus Yesus toe, baraka' Inoha' Tomoroli' mpowai' -ta katuwua' to bo'u pai' nabahaka-ta ngkai kuasa jeko' pai' kamatea.

³Căci-lucru cu neputinţă Legii, întrucît firea pămîntească (Greceşte: carnea, aici şi peste tot unde e ,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimeţînd, din pricina păcatului, pe însuş Fiul Său într'o fire asemănătoare cu a păcatului,

³Atura Pue' uma bisa mpobahaka-ta ngkai kuasa jeko', apa' hante karohoa-ta moto uma takulei' mpotuku' Atura Pue' toe. Tapi' napa to meliu ngkai pakulea' Atura Pue', nababehi-mi-hana Alata'ala: nahubui Ana' -na tumai hi dunia' mewali manusia'; wotoloka' -na hibalia hante wotoloka' manusia' topojeko'. Pai' Ana' -na toe mate mpotolo' jeko' manusia'. Jadi', ngkai kamate Ana' -na toe-e, Alata'ala mpodagi jeko' to hi rala nono manusia'.

⁴pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului.

⁴Patuju Alata'ala mpobabehi toe, bona kita' jadi' monoa' mpu'u hi poncilo-na, hewa to ratuntu' hi rala Atura Pue'. Apa' kita' toi, uma-tapa mpotuku' kahinaa nono-ta to dada'a. Mpotuku' konoa Inoha' Tomoroli' -tamo.

⁵În adevăr, ceice trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, umblă după lucrurile firii pămînteşti; pe cînd cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului.

⁶Hema-hema to mpotuku' kahinaa nono-ra to dada'a, toe-toe oa' to rapenonoi. Tauna to hewa toe mporata kamatea to mpogaa' -ra ngkai Alata'ala. Tapi' hema-hema to mpotuku' konoa Inoha' Tomoroli', konoa Inoha' Tomoroli' toe to rapenonoi, pai' -ra mporata katuwua' to lompe' pai' kahintuwuaa' hante Alata'ala.

⁶Şi umblarea după lucrurile firii pămînteşti, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.

⁷Tauna to ntora mpotuku' kahinaa nono-ra to dada'a mpo'ewa Alata'ala. Uma-ra mengkoru hi hawa' -na, apa' gati uma rakulei' mengkoru hi hawa' -na.

⁷Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.

⁸Tauna to mpotuku' kahinaa nono-ra to dada'a, uma rakulei' mpakagoe' nono Alata'ala.

⁸Deci, ceice sînt pămînteşti, nu pot să placă lui Dumnezeu.

⁹Aga koi' ompi' -ompi', uma-pi nituku' kahinaa nono-ni to dada'a. Mpotuku' konoa Inoha' Alata'ala-mokoi-- ane ntoa' mo'oha' mpu'u-imi Inoha' Alata'ala hi rala nono-ni. Tapi' ane tauna to uma ria Inoha' Kristus hi rala nono-ra, bela-ra bagia Kristus.

⁹Voi însă nu mai sînteţi pămînteşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n'are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.

¹⁰Tapi' ane ntoa' ria-imi Kristus hi rala nono-ta, nau' wotoloka' -ta toi kana mate sabana jeko', Inoha' Tomoroli' mpowai' -ta katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na, apa' monoa' -tamo hi poncilo Alata'ala.

¹⁰Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.

¹¹Alata'ala mpotuwu' nculii' Yesus hante baraka' Inoha' Tomoroli', pai' Inoha' Tomoroli' toe wo'o-mi to mo'oha' hi rala nono-ta. Jadi', nau' mate moto mpai' woto-ta, Alata'ala bate mpotuwu' nculii' woto-ta toi hante baraka' Inoha' Tomoroli' to mo'oha' hi rala nono-ta.

¹¹Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.

¹²Jadi' ompi' -ompi', ria inta-ta. Inta-ta toe, kana mpotuku' Alata'ala-ta-damo. Neo' -pi tatuku' kahinaa nono-ta to dada'a.

¹²Aşa dar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pămînteşti, ca să trăim după îndemnurile ei.

¹³Apa' ane tatuku' kahinaa nono-ta to dada'a, ka'omea-na mpai' mate-ta pai' -ta ragaa' ngkai Alata'ala. Tapi' ane tabahaka po'ingku-ta to dada'a hante baraka' Inoha' Tomoroli', mporata-ta katuwua' to lompe' dohe Alata'ala.

¹³Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.

¹⁴Hema-hema to natete' Inoha' Alata'ala, hira' -mi ana' -na Alata'ala.

¹⁴Căci toţi ceice sînt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sînt fii ai lui Dumnezeu.

¹⁵Ri'ulu, bula-ta tehoo' -pidi hi Atura Pue', me'eka' -ta mpoka'eka' pehuku' -na Alata'ala. Aga hewa toe lau, uma-tapa me'eka', apa' mporata-tamo Inoha' Tomoroli'. Apa' Inoha' Tomoroli' toei mpopajadi' -ta ana' -ana' -na Alata'ala. Pai' ngkai kuasa Inoha' Tomoroli' toei, kita' mpo'uli' -ki Alata'ala: "O Mama! O Tuama-ku!"

¹⁵Şi voi n'aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: ,,Ava! adică: Tată!``

¹⁶Inoha' Tomoroli' moto mobago hangkaa-ngkania hante nono-ta, mpakanoto kakita' -na ana' Alata'ala.

¹⁶Însuş Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că sîntem copii ai lui Dumnezeu.

¹⁷Jadi', ane ntoa' ana' Alata'ala-ta-damo, monoa' wo'o-mi kamporata-ta mpai' rasi' to naporodo-mi Alata'ala hi ana' -na. Tarata rasi' toe hangkaa-ngkania hante Kristus. Apa' hi rala dunia' toi, kita' rabalinai' hibalia hante Kristus, pai' hi eo mpeno-na mporata wo'o-ta kabohe tuwu' hibalia hante Hi'a.

¹⁷Şi, dacă sîntem copii, sîntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.

¹⁸Ntuku' pomporataa-ku, hawe'ea kasusaa' to mporumpa' -ta tempo toi hewa hangkutuno' -wadi, ane mpenonoi kabohe tuwu' to rapopehuwu-taka hi eo mpeno.

¹⁸Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sînt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi.

¹⁹Tempo toi, hawe'ea to napajadi' Alata'ala mepopea-pea hante nono lentora, mpopea tempo-na Alata'ala mpopehuwu kabohe tuwu' ana' -ana' -na.

¹⁹De asemenea, şi firea aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

²⁰Apa' owi, dunia' toi pai' hawe'ea ihi' -na jadi' tetotowi-mi, alaa-na uma-pi mokalaua tuwu' -ra. Tohe'e majadi' uma ngkai konoa dunia' moto. Alata'ala to mpototowi dunia' toi, apa' wae-mi kabotu' -na.

²⁰Căci firea a fost supusă deşertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus -o-cu nădejdea însă,

²¹Toe pai' hawe'ea to napajadi' Alata'ala mposarumaka ria mpai' tempo-na Alata'ala mpobahaka dunia' toi ngkai kuasa to mpokeni kamatea, duu' -na dunia' toi jadi' tebahaka mpu'u pai' mporata bagia hi rala kabohea tuwu' -ra ana' -ana' Alata'ala.

²¹că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu.

²²Apa' ta'inca moto ompi', wori' kasusaa' hi rala dunia' toi. Ma'ala-mi ta'uli' dunia' toi ntora ntodohaka, mpopea tempo-na Alata'ala mpobo'ui omea. Pontodohaka-na dunia' toi hewa pontodohaka hadua tobine to mpopea po'anaa' -na.

²²Dar ştim că pînă în ziua de azi, toată firea suspină şi sufere durerile naşterii.

²³Pai' uma muntu' dunia' toi to ntodohaka. Kita' to napo'ana' Alata'ala wo'o ntodohaka hi rala nono-ta. Tatarima-mi Inoha' Tomoroli' hewa tanda pojanci-na Alata'ala hi kita'. Aga tapopea-pidi tempo-na Alata'ala mpo'ongko' -ta jadi' ana' -na, pai' mpobahaka woto-ta ngkai hawe'ea to dada'a.

²³Şi nu numai ea, dar şi noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinăm în noi, şi aşteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru.

²⁴Tempo toi, mpolia' tebahaka-tamo ngkai huku' jeko' -ta, pai' ncarumaka-ta hi Alata'ala, tasarumaka kanawai' -ta mpai' hawe'ea to najanci-taka. Hiaa' ane ta'uli' ncarumaka-ta, batua-na ko'ia taratai napa to tasarumaka toe. Apa' uma-hawo hema to mposarumaka anu to mpolia' narata-mi.

²⁴Căci în nădejdea aceasta am fost mîntuiţi. Dar o nădejde care se vede, nu mai este nădejde: pentrucă ce se vede, se mai poate nădăjdui?

²⁵Jadi', ane tasarumaka kamporata-ta mpai' anu to ko'ia taratai, tari-ta mpopea.

²⁵Pe cînd, dacă nădăjduim ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.

²⁶Wae wo'o Inoha' Tomoroli' mpotulungi-ta hi rala kalentea-ta. Apa' uma ta'incai mpu'u napa to kana ta'uli' hi rala posampaya-ta. Aga Inoha' Tomoroli' mpodohei-ta mpohowa' pomperapia' -ta hi Alata'ala hante pekakae to meliu ngkai pakulea' basa manusia'.

²⁶Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuş Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite.

²⁷Pai' Alata'ala to mpowile nono manusia', mpo'inca patuju-na Inoha' Tomoroli' toe: Inoha' Tomoroli' mosampaya ntuku' konoa Alata'ala, mpekakae-raka hawe'ea tauna to mepangala' hi Alata'ala.

²⁷Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentrucă El mijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu.

²⁸Ta'inca toi: hi rala hawe'ea to jadi', Alata'ala mobago bona mpowai' kalompea' hi kita' to mpoka'ahi' -i, pai' kita' to nakio' jadi' ana' -na, apa' wae ami' -mi patuju-na hi kita'.

²⁸De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celorce sînt chemaţi după planul Său.

²⁹Apa' ngkai lomo' -na na'inca ami' -mi Alata'ala hema-ra to napelihi jadi' ana' -na. Pai' napakatantu ami' bona hira' toe napopohibalia hante Yesus, bona Yesus jadi' Ana' Ulumua', pai' kita' to wori' jadi' tu'ai-na.

²⁹Căci pe aceia, pe cari i -a cunoscut mai dinainte, i -a şi hotărît mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentruca El să fie cel întîi născut dintre mai mulţi fraţi.

³⁰Jadi', kita' to napakatantu ngkai lomo' -na, nakio' wo'o-ta bona kita' jadi' ana' -na. Pai' kita' to nakio' jadi' ana' -na, bate napomonoa' hi poncilo-na. Pai' kita' to napomonoa' hi poncilo-na, bate nawai' kabohea tuwu' hi eo mpeno.

³⁰Şi pe aceia pe cari i -a hotărît mai dinainte, i -a şi chemat; şi pe aceia pe cari i -a chemat, i -a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe cari i -a socotit neprihăniţi, i -a şi proslăvit.

³¹Ane tapenonoi hawe'ea to nababehi Alata'ala toe, teperohoi-mi nono-ta. Ane ntoa' Alata'ala tono' hi kita', hema mpai' to hompe mpo'ewa-ta!

³¹Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?

³²Bangku' Ana' -na moto-e' uma napekabosi', nahubui-i tumai bona mate-i mposampei-ta omea. Jadi', bangku' Ana' -na moto uma napekabosi', tantu nawai' wo'o-ta butu nyala-na.

³²El, care n'a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L -a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?

³³Hema to daho' mpakilu-ta, to mpolia' napelihi-mi Alata'ala! Apa' Alata'ala moto-mi mpo'uli' uma-pi ria sala' -ta.

³³Cine va ridica pîră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care -i socoteşte neprihăniţi!

³⁴Hema to daho' mpo'uli' kana rahuku' -ta! Apa' Kristus Yesus moto-mi mate mpotolo' jeko' -ta. Pai' meliu ngkai toe: rapotuwu' nculii' -imi, pai' mohura-imi hi mali ngka'ana Alata'ala. Kristus Yesus toe-imile to mpome'alai' -ta hi nyanyoa Alata'ala-e.

³⁴Cine -i va osîndi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi!

³⁵Hema mpai' to mpogaa' -ta ngkai ahi' Kristus? Nau' kasusaa' ba kaparia, nau' pebalinai' ba oro' ba kakuraa', nau' ba silaka, ba paiana rapatehi mpu'u-ta, uma molaka' ahi' Kristus hi kita'.

³⁵Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia?

³⁶Te'uki' hi rala Buku Tomoroli' owi hewa toi: O Pue', uma ria kaputua tauna doko' mpopatehi-kai sabana petuku' -kai hi Iko. Kai' toi-e raponcawa porewua to rapodoo bona rasumale'."

³⁶După cum este scris: ,,Din pricina Ta sîntem daţi morţii toată ziua; sîntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.``

³⁷Aga nau' ba napa-napa to mporumpa' -ta, bate medagi oa' -ta, pai' uma mowo kabohe pedagi-ta toi sabana Yesus to mpoka'ahi' -ta!

³⁷Totuş în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit.

³⁹Apa' kuparasaya, uma ria to ma'ala mpogaa' -ta ngkai ahi' Alata'ala. Mate ba tuwu', bate napoka'ahi' oa' -ta. Uma ria mala'eka ba kuasa anudaa', uma ria napa-napa tempo toi ba napa-napa to tumai hi eo mpeno, uma ria baraka' hi langi' ba hi rala dunia', uma ria napa-napa to ma'ala mpogaa' -ta ngkai ahi' Alata'ala to tarata sabana Kristus Yesus Pue' -ta.

³⁸Căci sînt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare,

³⁹nici înălţimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.