¹Nu ştiţi, fraţilor, -căci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-că Legea are stăpînire asupra omului cîtă vreme trăieşte el?

¹Ompi' -ompi', ni'inca moto atura topoparenta. Jadi', tantu ni'inca napa to ku'uli' tohe'i: kita' manusia' bate tuwu' hi une' kuasa atura topoparenta bula-ta tuwu' -pidi. Aga ane mate-ta-damo, uma-pi ria kuasa atura toe hi kita'.

²Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cîtă vreme trăieşte el; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de legea bărbatului ei.

²Rapa' -na hadua tobine to motomanei: bula tomane-na tuwu' -pidi, bate tehoo' -i hi tomane-na hante atura poncamoko. Aga ane mate-damo tomane-na, tebahaka-imi ngkai atura to mpohoo' -i hi tomane-na toe.

³Dacă deci, cînd îi trăieşte bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de Lege, aşa că nu mai este preacurvă, dacă se mărită după altul.

³Jadi', ane rapa' -na tobine toei mpotomane tomane ntani' -na bula tuwu' -pidi tomane-na to lomo' -na, mobualo' hanga' -na. Aga ane mpolia' mate-mi-hawo tomane-na, uma-ipi tehoo' hante atura toe. Nau' ncamoko-i hante tomane ntani' -na, uma-i-hawo rahanga' topobualo'.

⁴Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, şi voi aţi murit în ce priveşte Legea, ca să fiţi ai altuia, adică ai Celuice a înviat din morţi; şi aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu.

⁴Wae wo'o hante kita' ompi'. Ri'ulu tehoo' -ta hi Atura Pue'. Tapi' mate-tamo hangkaa-ngkania hante woto Kristus alaa-na mogaa' -mi posidaia' -ta hante Atura Pue', uma-pi ria kuasa atura toe hi kita'. Pai' hewa toe lau, mosidai' -tamo hi kahadua-na, Hi'a-mi Kristus to tuwu' nculii' ngkai kamatea. Ngkai posidaia' -ta hante Kristus toe, kita' jadi' mokalaua hi Alata'ala.

⁵Căci, cînd trăiam supt firea noastră pămîntească, patimile păcatelor, aţîţate de Lege, lucrau în mădularele noastre, şi ne făceau să aducem roade pentru moarte.

⁵Ri'ulu, kako'ia-ta mepangala' hi Yesus, ria kahinaa nono-ta doko' mpobabehi to dada'a. Napa to ratagi-taka hi rala Atura Pue', toe lau-mi to doko' tababehi-e. Toe pai' hi rala katuwu' -ta to ri'ulu tapake' woto-ta mpobabehi jeko', alaa-na masipato' -ta rahuku' mate pai' ragaa' ngkai Alata'ala.

⁶Dar acum, am fost izbăviţi de Lege, şi sîntem morţi faţă de Legea aceasta, care ne ţinea robi, pentruca să slujim lui Dumnezeu într'un duh nou, iar nu după vechea slovă.

⁶Aga hewa toe lau, tebahaka-tamo ngkai Atura Pue' to mpohoo' -ta ri'ulu toe, apa' mate-tamo hangkaa-ngkania hante Kristus. Jadi', uma-tapa mpotuku' ohea to hae: uma-tapa mpotuku' atura-atura to te'uki'. Hewa toe lau mpotuku' ohea to bo'u-tamo: mpotuku' -ta konoa Alata'ala ngkai baraka' Inoha' Tomoroli'.

⁷Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nici de cum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decît prin Lege. De pildă, n'aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: ,,Să nu pofteşti!``

⁷Ta'uli' we'i Kristus mpobahaka-ta ngkai Atura Pue'. Aga neo' ta'uli' hewa toi: dada'a-hana Atura Pue'. Uma makono lolita toe! Atura Pue' lompe', apa' ngkai Atura Pue' toe ta'inca napa to rahanga' jeko'. Ane rapa' -na uma ria parenta to mpo'uli': "Neo' mpokahina anu doo," ke uma-hawo ku'incai kadada'a-na hina to hi rala nono-ku.

⁸Apoi păcatul a luat prilejul, şi a făcut să se nască în mine prin porunca tot felul de pofte; căci fără Lege, păcatul este mort.

⁸Aga kampo'epe-ku Atura Pue' to mpo'uli': "Neo' mehina," mologa-mi jeko' mobago hi rala nono-ku, alaa-na kamehii-hinaa lau-ama. Ane rapa' -na uma ria Atura Pue' to mpotudo' jeko' -ku, ke uma ria kuasa jeko' hi rala nono-ku.

⁹Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar cînd a venit porunca, păcatul a înviat, şi eu am murit.

⁹Ri'ulu kako'ia-na ku'incai Atura Pue', ku'uli' lompe' moto katuwu' -ku. Ntaa' we'i, kampo'epe-ku Atura Pue', mehupa' lau-mi jeko' to hi rala nono-ku,

¹⁰Şi porunca, ea, care trebuia să-mi dea viaţa, mi -a pricinuit moartea.

¹⁰pai' masipato' -a rahuku' mate pai' ragaa' ngkai Alata'ala. Kakono-na, patuju-na Atura Pue' bona mporata-a katuwua' to lompe'. Ntaa' we'i, kampo'inca-ku Atura Pue' toe, mojeko' lau-ama alaa-na masipato' -a rahuku' mate pai' ragaa' ngkai Alata'ala.

¹¹Pentrucă păcatul a luat prilejul prin ea m'a amăgit, şi prin însăş, porunca aceasta m'a lovit cu moartea.

¹¹Kampo'epe-ku Atura Pue', mologa lau-mi jeko' mobago hi rala nono-ku. Ma'ala ta'uli' hewa toi: ngkai Atura Pue' toe, napahala'nawu' jeko' lau-ama, alaa-na masipato' -a rahuku' mate pai' ragaa' ngkai Alata'ala.

¹²Aşa că Legea, negreşit, este sfîntă, şi porunca este sfîntă, dreaptă şi bună.

¹²Jadi', Atura Pue' moroli', pai' parenta Pue' bate moroli', monoa' pai' lompe'.

¹³Atunci, un lucru bun mi -a dat moartea? Nicidecum. Dar păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat, mi -a dat moartea printr'un lucru bun, pentruca păcatul să se arate afară din cale de păcătos, prin faptul că se slujea de aceeaş poruncă.

¹³Aga neo' ta'uli' hewa toi: ha Atura Pue' to lompe' toe-mi pai' alaa-na mate-a pai' ragaa' ngkai Alata'ala? Tantu uma. Tapi' Atura Pue' toe napo'ohea jeko' mpokeni kamatea hi aku' pai' mpogaa' -a ngkai Alata'ala. Ngkai Atura Pue' to lompe' toe, lonto' -mi jeko' to hi rala nono-ku, pai' lonto' -mi kadada'a-na jeko'.

¹⁴Ştim, în adevăr, că Legea este duhovnicească: dar eu sînt pămîntesc, vîndut rob păcatului.

¹⁴Ta'inca moto ompi', Atura Pue' bate lompe' apa' ngkai Inoha' Tomoroli' -i. Tapi' aku' toi-e, manusia' to lente-a, apa' napobatua jeko' -a-hana.

¹⁵Căci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc.

¹⁵Uma ku'incai kalaua-na kehi-ku toi. Po'ingku to lompe' to doko' kubabehi, uma lau kubabehi. Po'ingku to kupokahuku' -e, toe lau-di to kubabehi!

¹⁶Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună.

¹⁶Tapi' ane kubabehi po'ingku to uma kupokonoi, batua-na kupangaku' kalompe' -na Atura Pue'.

¹⁷Şi atunci, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.

¹⁷Jadi', hewa to bela-hawo aku' mpu'u to mpobabehi po'ingku to dada'a toe. Jeko' to ria ami' hi rala nono-ku, hi'a-mi pue' bago.

¹⁸Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pămîntească, pentrucă, ce -i drept, am voinţa să fac binele, dar n'am puterea să -l fac.

¹⁸Apa' ku'inca moto-le, uma ria to lompe' hi rala nono-ku, aku' toi manusia' topojeko'. Dota moto-a mpobabehi po'ingku to lompe', aga uma kukulei' mpobabehi.

¹⁹Căci binele, pe care vreau să -l fac, nu -l fac, ci răul, pe care nu vreau să -l fac, iacă ce fac!

¹⁹Uma kubabehi po'ingku to lompe' hewa to kupokono. To ntora kubabehi-e, po'ingku to dada'a to uma kupokonoi.

²⁰Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.

²⁰Tapi' ane kubabehi po'ingku to uma kupokonoi, batua-na bela aku' to mpobabehi tetu. Jeko' to hi rala nono-ku, hi'a-mi pue' bago.

²¹Găsesc dar în mine legea aceasta: cînd vreau să fac binele, răul este lipit de mine.

²¹Toe-toe oa' to jadi' hi rala katuwu' -ku: dota-a mpobabehi po'ingku to lompe', hiaa' to dada'a ria ami' -mi hi rala nono-ku.

²²Fiindcă, după omul din lăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu;

²²Hi rala nono-ku kupokono Atura Pue' Ala.

²³dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea, şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele.

²³Tapi' uma lau-di kutuku' Atura Pue' toe-e, apa' ria kuasa ntani' -na hi rala katuwu' -ku to mpodagi-a. Hi rala nono-ku dota mpu'u-a mpotuku' Atura Pue', tapi' kuasa jeko' to hi rala katuwu' -ku mosisala hante kadota nono-ku toe, alaa-na nadagi jeko' -ama.

²⁴O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?..

²⁴Aku' manusia' to silaka mpu'u toi-e! Hema-mi-kuwo to mpobahaka-a ngkai woto to mpokeni kamatea toi-e?

²⁵Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pămîntească, slujesc legii păcatului.

²⁵Tarima kasi ku'uli' hi Alata'ala! Hi'a-mi to mpobahaka-a, hante petauntongoi' -na Yesus Kristus, Pue' -ta. Jadi', hi rala nono-ku dota-a mpotuku' Atura Pue' Ala. Tapi' bate nakuasai jeko' oa' -a sabana kahinaa nono-ku to dada'a.