¹Au stat trei ani liniştiţi, fără să fie război între Siria şi Israel.

¹They continued three years without war between Syria and Israel.

²În anul al treilea, Iosafat, împăratul lui Iuda, s'a pogorît la împăratul lui Israel.

²It happened in the third year, that Jehoshaphat the king of Judah came down to the king of Israel.

³Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: ,,Ştiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, în loc să -l luăm înapoi din mînile împăratului Siriei.``

³The king of Israel said to his servants, “You know that Ramoth Gilead is ours, and we are still, and don’t take it out of the hand of the king of Syria?”

⁴Şi a zis lui Iosafat: ,,Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?`` Iosafat a răspuns împăratului lui Israel: ,,Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

⁴He said to Jehoshaphat, “Will you go with me to battle to Ramoth Gilead?” Jehoshaphat said to the king of Israel, “I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.”

⁵Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: ,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

⁵Jehoshaphat said to the king of Israel, “Please inquire first for the word of Yahweh.”

⁶Împăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de aproape patru sute, şi le -a zis: ,,Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?`` Şi ei au răspuns: ,,Suie-te, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

⁶Then the king of Israel gathered the prophets together, about four hundred men, and said to them, “Shall I go against Ramoth Gilead to battle, or shall I forbear?” They said, “Go up; for the Lord will deliver it into the hand of the king.”

⁷Dar Iosafat a zis: ,,Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să -L putem întreba?``

⁷But Jehoshaphat said, “Isn’t there here a prophet of Yahweh, that we may inquire of him?”

⁸Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: ,,Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis: ,,Să nu vorbească împăratul aşa!``

⁸The king of Israel said to Jehoshaphat, “There is yet one man by whom we may inquire of Yahweh, Micaiah the son of Imlah; but I hate him; for he does not prophesy good concerning me, but evil.” Jehoshaphat said, “Don’t let the king say so.”

⁹Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis: ,,Trimete şi adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.``

⁹Then the king of Israel called an officer, and said, “Quickly get Micaiah the son of Imlah.”

¹⁰Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti, în locul dela intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

¹⁰Now the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah were sitting each on his throne, arrayed in their robes, in an open place at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets were prophesying before them.

¹¹Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

¹¹Zedekiah the son of Chenaanah made him horns of iron, and said, “Thus says Yahweh, ‘With these you shall push the Syrians, until they are consumed.’”

¹²Şi toţi proorocii prooroceau la fel, zicînd: ,,Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

¹²All the prophets prophesied so, saying, “Go up to Ramoth Gilead, and prosper; for Yahweh will deliver it into the hand of the king.”

¹³Solul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit aşa: ,,Iată, că proorocii, într'un glas, proorocesc bine împăratului; să fie dar şi cuvîntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte -i bine!``

¹³The messenger who went to call Micaiah spoke to him, saying, “See now, the prophets declare good to the king with one mouth. Please let your word be like the word of one of them, and speak good.”

¹⁴Mica a răspuns: ,,Viu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.``

¹⁴Micaiah said, “As Yahweh lives, what Yahweh says to me, that I will speak.”

¹⁵Cînd a ajuns la împărat, împăratul i -a zis: ,,Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?`` El a răspuns: ,,Suie-te, căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

¹⁵When he had come to the king, the king said to him, “Micaiah, shall we go to Ramoth Gilead to battle, or shall we forbear?” He answered him, “Go up and prosper; and Yahweh will deliver it into the hand of the king.”

¹⁶Şi împăratul i -a zis: ,,De cîteori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

¹⁶The king said to him, “How many times do I have to adjure you that you speak to me nothing but the truth in the name of Yahweh?”

¹⁷Mica a răspuns: ,,Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor. Şi Domnul zice: ,Oamenii aceştia n'au stăpîn; să se întoarcă fiecare acasă în pace.``

¹⁷He said, “I saw all Israel scattered on the mountains, as sheep that have no shepherd. Yahweh said, ‘These have no master. Let them each return to his house in peace.’”

¹⁸Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: ,,Nu ţi-am spus că el nu prooroceşte nimic bun despre mine, ci prooroceşte numai rău?``

¹⁸The king of Israel said to Jehoshaphat, “Didn’t I tell you that he would not prophesy good concerning me, but evil?”

¹⁹Şi Mica a zis: ,,Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui.

¹⁹Micaiah said, “Therefore hear the word of Yahweh. I saw Yahweh sitting on his throne, and all the army of heaven standing by him on his right hand and on his left.

²⁰Şi Domnul a zis: ,Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

²⁰Yahweh said, ‘Who shall entice Ahab, that he may go up and fall at Ramoth Gilead?’ One said one thing; and another said another.

²¹Şi un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis: ,Eu îl voi amăgi.`

²¹A spirit came out and stood before Yahweh, and said, ‘I will entice him.’

²²Domnul i -a zis: ,Cum?` ,Voi ieşi`, a răspuns el, ,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!``

²²Yahweh said to him, ‘How?’ He said, ‘I will go out and will be a lying spirit in the mouth of all his prophets.’ He said, ‘You will entice him, and will also prevail. Go out and do so.’

²³Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.``

²³Now therefore, behold, Yahweh has put a lying spirit in the mouth of all these your prophets; and Yahweh has spoken evil concerning you.”

²⁴Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis: ,,Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

²⁴Then Zedekiah the son of Chenaanah came near, and struck Micaiah on the cheek, and said, “Which way did the Spirit of Yahweh go from me to speak to you?”

²⁵Mica a răspuns: ,,Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.``

²⁵Micaiah said, “Behold, you will see on that day, when you go into an inner room to hide yourself.”

²⁶Împăratul lui Israel a zis: ,,Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului,

²⁶The king of Israel said, “Take Micaiah, and carry him back to Amon the governor of the city, and to Joash the king’s son.

²⁷şi să le spui: ,Aşa vorbeşte împăratul: ,Puneţi pe omul acesta la închisoare, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.``

²⁷Say, ‘Thus says the king, “Put this fellow in the prison, and feed him with bread of affliction and with water of affliction, until I come in peace.”’”

²⁸Şi Mica a zis: ,,Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis: ,,Auziţi, popoare, toate.``

²⁸Micaiah said, “If you return at all in peace, Yahweh has not spoken by me.” He said, “Listen, all you people!”

²⁹Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot din Galaad.

²⁹So the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth Gilead.

³⁰Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: ,,Vreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale împărăteşti.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'a dus la luptă.

³⁰The king of Israel said to Jehoshaphat, “I will disguise myself, and go into the battle; but you put on your robes.” The king of Israel disguised himself, and went into the battle.

³¹Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carălor lui: ,,Să nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

³¹Now the king of Syria had commanded the thirty-two captains of his chariots, saying, Fight neither with small nor great, except only with the king of Israel.

³²Cînd au zărit căpeteniile carălor pe Iosafat, au zis: ,,Negreşit, acesta este împăratul lui Israel.`` Şi s'au apropiat de el să -l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.

³²It happened, when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, that they said, “Surely that is the king of Israel!” and they turned aside to fight against him. Jehoshaphat cried out.

³³Căpeteniile carălor, văzînd că nu este împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

³³It happened, when the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, that they turned back from pursuing him.

³⁴Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său: ,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.``

³⁴A certain man drew his bow at random, and struck the king of Israel between the joints of the armor. Therefore he said to the driver of his chariot, “Turn your hand, and carry me out of the battle; for I am severely wounded.”

³⁵Lupta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa Sirienilor, şi seara a murit. Sîngele a curs din rană în lăuntrul carului.

³⁵The battle increased that day. The king was propped up in his chariot facing the Syrians, and died at evening. The blood ran out of the wound into the bottom of the chariot.

³⁶La apusul soarelui, s'a strigat prin toată tabăra: ,,Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui,

³⁶A cry went throughout the army about the going down of the sun, saying, “Every man to his city, and every man to his country!”

³⁷căci a murit împăratul.`` S'au întors la Samaria, şi împăratul a fost îngropat la Samaria.

³⁷So the king died, and was brought to Samaria; and they buried the king in Samaria.

³⁸Cînd au spălat carul în iazul Samariei, cînii au lins sîngele lui Ahab, şi curvele s'au scăldat în el, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul.

³⁸They washed the chariot by the pool of Samaria; and the dogs licked up his blood where the prostitutes washed themselves; according to the word of Yahweh which he spoke.

³⁹Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit -o, şi toate cetăţile pe cari le -a zidit, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

³⁹Now the rest of the acts of Ahab, and all that he did, and the ivory house which he built, and all the cities that he built, aren’t they written in the book of the chronicles of the kings of Israel?

⁴⁰Ahab a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

⁴⁰So Ahab slept with his fathers; and Ahaziah his son reigned in his place.

⁴¹Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda, în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.

⁴¹Jehoshaphat the son of Asa began to reign over Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

⁴²Iosafat era de treizeci şi cinci de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

⁴²Jehoshaphat was thirty-five years old when he began to reign; and he reigned twenty-five years in Jerusalem. His mother’s name was Azubah the daughter of Shilhi.

⁴³El a umblat în toată calea tatălui său Asa, şi nu s'a abătut deloc dela ea, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălţimile n'au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

⁴³He walked in all the way of Asa his father; He didn’t turn aside from it, doing that which was right in the eyes of Yahweh: however the high places were not taken away; the people still sacrificed and burnt incense in the high places.

⁴⁴Iosafat a trăit în pace cu împăratul lui Israel.

⁴⁴Jehoshaphat made peace with the king of Israel.

⁴⁵Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

⁴⁵Now the rest of the acts of Jehoshaphat, and his might that he showed, and how he warred, aren’t they written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

⁴⁶El a scos din ţară pe sodomiţii cari mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.

⁴⁶The remnant of the sodomites, that remained in the days of his father Asa, he put away out of the land.

⁴⁷În Edom nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător.

⁴⁷There was no king in Edom: a deputy was king.

⁴⁸Iosafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s'au dus, căci corăbiile s'au sfărîmat la Eţion-Gheber.

⁴⁸Jehoshaphat made ships of Tarshish to go to Ophir for gold: but they didn’t go; for the ships were broken at Ezion Geber.

⁴⁹Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: ,,Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?`` Dar Iosafat n'a voit.

⁴⁹Then Ahaziah the son of Ahab said to Jehoshaphat, “Let my servants go with your servants in the ships.” But Jehoshaphat would not.

⁵⁰Iosafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi, în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.

⁵⁰Jehoshaphat slept with his fathers, and was buried with his fathers in the city of David his father; Jehoram his son reigned in his place.

⁵¹Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.

⁵¹Ahaziah the son of Ahab began to reign over Israel in Samaria in the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah, and he reigned two years over Israel.

⁵²El a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei sale, şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

⁵²He did that which was evil in the sight of Yahweh, and walked in the way of his father, and in the way of his mother, and in the way of Jeroboam the son of Nebat, in which he made Israel to sin.

⁵³A slujit lui Baal şi s'a închinat înaintea lui, şi a mîniat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său

⁵³He served Baal, and worshiped him, and provoked to anger Yahweh, the God of Israel, according to all that his father had done.