¹Iată binecuvîntarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvîntat pe copiii lui Israel, înainte de moartea lui.

¹This is the blessing, with which Moses the man of God blessed the children of Israel before his death.

²El a zis: ,Domnul a venit din Sinai, Şi a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran, Şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi, Avînd în dreapta Lui focul legii.

²He said, “Yahweh came from Sinai, And rose from Seir to them. He shone forth from Mount Paran. He came from the ten thousands of holy ones. At his right hand was a fiery law for them.

³Da, El iubeşte popoarele; Toţi sfinţii sînt în mîna Ta. Ei au stătut la picioarele Tale, Au primit cuvintele Tale.

³Yes, he loves the people. All his saints are in your hand. They sat down at your feet; each receives your words.

⁴Moise ne -a dat legea, Moştenirea adunării lui Iacov.

⁴Moses commanded us a law, An inheritance for the assembly of Jacob.

⁵El era împărat în Israel, Cînd se adunau căpeteniile poporului Şi seminţiile lui Israel.

⁵He was king in Jeshurun, When the heads of the people were gathered, All the tribes of Israel together.

⁶Trăiască Ruben şi să nu moară, Şi bărbaţii lui să fie mulţi la număr!`

⁶“Let Reuben live, and not die; Nor let his men be few.”

⁷Iată ce a zis despre Iuda: ,Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda, Şi adu -l la poporul lui. Puternice să -i fie mînile, Şi să -i fii în ajutor împotriva vrăjmaşilor lui!`

⁷This is for Judah. He said, “Hear, Yahweh, the voice of Judah. Bring him in to his people. With his hands he contended for himself. You shall be a help against his adversaries.”

⁸Despre Levi a zis: ,Tumim şi urim au fost încredinţaţi bărbatului sfînt, Pe care l-ai ispitit la Masa, Şi cu care Te-ai certat la apele Meriba.`

⁸Of Levi he said, “Your Thummim and your Urim are with your godly one, whom you proved at Massah, with whom you strove at the waters of Meribah;

⁹Levi a zis despre tatăl său şi despre mama sa: ,Nu i-am văzut!` Şi despre fraţii lui: ,Nu vă cunosc!` Iar de copii n'a vrut să mai ştie.`` Căci ei păzesc Cuvîntul Tău, Şi ţin legămîntul Tău;

⁹who said of his father, and of his mother, ‘I have not seen him;’ Neither did he acknowledge his brothers, Nor did he know his own children: For they have observed your word, and keep your covenant.

¹⁰Ei învaţă pe Iacov poruncile Tale, Şi pe Israel legea Ta; Ei pun tămîie subt nările Tale, Şi ardere de tot pe altarul Tău.

¹⁰They shall teach Jacob your ordinances, and Israel your law. They shall put incense before you, and whole burnt offering on your altar.

¹¹Binecuvintează tăria lui, Doamne! Primeşte lucrarea mînilor lui! Frînge şalele protivnicilor lui, Şi vrăjmaşii lui să nu se mai scoale!``

¹¹Yahweh, bless his substance. Accept the work of his hands. Strike through the hips of those who rise up against him, of those who hate him, that they not rise again.”

¹²Despre Beniamin a zis: ,,El este prea iubitul Domnului, El va locui la adăpost lîngă Dînsul. Domnul îl va ocroti totdeauna, Şi se va odihni între umerii Lui.``

¹²Of Benjamin he said, “The beloved of Yahweh shall dwell in safety by him. He covers him all the day long. He dwells between his shoulders.”

¹³Despre Iosif a zis: ,,Ţara lui va primi dela Domnul, ca semn de binecuvîntare, Cel mai bun dar al cerului, roua, Cele mai bune ape cari sînt jos,

¹³Of Joseph he said, “His land is blessed by Yahweh, for the precious things of the heavens, for the dew, for the deep that couches beneath,

¹⁴Cele mai bune roade ale soarelui, Cele mai bune roade ale fiecărei luni,

¹⁴for the precious things of the fruits of the sun, for the precious things of the growth of the moons,

¹⁵Cele mai bune roduri din munţii cei vechi, Cele mai bune roade de pe dealurile cele vecinice,

¹⁵for the chief things of the ancient mountains, for the precious things of the everlasting hills,

¹⁶Cele mai bune roade ale pămîntului şi din tot ce cuprinde el. Bunăvoinţa Celui ce S'a arătat în rug Să vină peste capul lui Iosif, Pe creştetul capului domnului fraţilor lui!

¹⁶for the precious things of the earth and its fullness, the good will of him who lived in the bush i. e. the burning bush of Exodus 3:3-4. . Let this come on the head of Joseph, on the crown of the head of him who was separate from his brothers.

¹⁷El are frumuseţa întîiului născut al taurului; Coarnele lui sînt cum sînt coarnele bivolului; Cu ele va împunge pe toate popoarele, Pînă la marginile pămîntului: Ele sînt zecile de mii ale lui Efraim, Ele sînt miile lui Manase.``

¹⁷The firstborn of his herd, majesty is his. His horns are the horns of the wild ox. With them he shall push all of the peoples, to the ends of the earth: They are the ten thousands of Ephraim. They are the thousands of Manasseh.”

¹⁸Despre Zabulon a zis: ,,Bucură-te, Zabuloane, de alergările tale, Şi tu, Isahar, de corturile tale!

¹⁸Of Zebulun he said, “Rejoice, Zebulun, in your going out; and Issachar, in your tents.

¹⁹Ei vor chema popoarele pe munte; Acolo, vor aduce jertfe de dreptate, Căci vor suge bogăţia mării, Şi comorile ascunse în nisip.``

¹⁹They shall call the peoples to the mountain. There they will offer sacrifices of righteousness, for they shall draw out the abundance of the seas, the hidden treasures of the sand.”

²⁰Despre Gad a zis: ,,Binecuvîntat să fie cine lărgeşte pe Gad: Gad se odihneşte ca un leu, şi sfîşie la braţe şi capete.

²⁰Of Gad he said, “He who enlarges Gad is blessed. He dwells as a lioness, and tears the arm, yes, the crown of the head.

²¹El a ales cea dintîi parte a ţării, Căci acolo stă ascunsă moştenirea legiuitorului; El a mers cu fruntaşii poporului, A adus la îndeplinire dreptatea Domnului, Şi poruncile Lui faţă de Israel.``

²¹He provided the first part for himself, for there was the lawgiver’s portion reserved. He came with the heads of the people. He executed the righteousness of Yahweh, His ordinances with Israel.”

²²Despre Dan a zis: ,,Dan este un pui de leu, Care s'aruncă din Basan.``

²²Of Dan he said, “Dan is a lion’s cub that leaps out of Bashan.”

²³Despre Neftali a zis: ,,Neftali, sătul de bunăvoinţă, Şi copleşit cu binecuvîntări dela Domnul, Ia în stăpînire partea de apus şi miazăzi!``

²³Of Naphtali he said, “Naphtali, satisfied with favor, full of the blessing of Yahweh, Possess the west and the south.”

²⁴Despre Aşer a zis: ,,Binecuvîntat să fie Aşer între copiii lui Israel! Plăcut să fie fraţilor lui, Şi să-şi moaie piciorul în untdelemn!

²⁴Of Asher he said, “Asher is blessed with children. Let him be acceptable to his brothers. Let him dip his foot in oil.

²⁵Zăvoarele tale să fie de fer şi de aramă, Şi puterea ta să ţină cît zilele tale!``

²⁵Your bars shall be iron and brass. As your days, so your strength will be.

²⁶Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor, Trece cu măreţie pe nori.

²⁶“There is none like God, Jeshurun, who rides on the heavens for your help, In his excellency on the skies.

²⁷Dumnezeul cel vecinic este un loc de adăpost, Şi subt braţele Lui cele vecinice este un loc de scăpare. El a izgonit pe vrăjmaş dinaintea ta, Şi a zis: ,,Nimiceşte -l.``

²⁷The eternal God is your dwelling place. Underneath are the everlasting arms. He thrust out the enemy from before you, and said, ‘Destroy!’

²⁸Israel este fără frică în locuinţa lui, Isvorul lui Iacov este deoparte Într'o ţară plină de grîu şi de must, Şi cerul lui picură roua.

²⁸Israel dwells in safety; the fountain of Jacob alone, In a land of grain and new wine. Yes, his heavens drop down dew.

²⁹Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, Un popor mîntuit de Domnul, Scutul care îţi dă ajutor, Şi sabia care te face slăvit? Vrăjmaşii tăi vor face pe prietenii înaintea ta, Şi tu vei călca peste înălţimile lor.``

²⁹You are happy, Israel. Who is like you, a people saved by Yahweh, the shield of your help, the sword of your excellency! Your enemies shall submit themselves to you. You shall tread on their high places.”