¹Eu sînt omul care a văzut suferinţa supt nuiaua urgiei Lui.

²El m'a dus, m'a mînat în întunerec, şi nu în lumină.

³Numai împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mîna, toată ziua.

⁴Mi -a prăpădit carnea şi pielea, şi mi -a zdrobit oasele.

⁵A făcut zid împrejurul meu, şi m'a înconjurat cu otravă şi durere.

⁶Mă aşează în întunerec, ca pe cei morţi pentru totdeauna.

⁷M'a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m'a pus în lanţuri grele.

⁸Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.

⁹Mi -a astupat calea cu pietre cioplite, şi mi -a strîmbat cărările.

¹⁰Mă pîndeşte ca un urs şi ca un leu într'un loc ascuns.

¹¹Mi -a abătut căile, şi apoi s'a aruncat pe mine, şi m'a pustiit.

¹²Şi -a încordat arcul, şi m'a pus ţintă săgeţii Lui.

¹³În rărunchi mi -a înfipt săgeţile din tolba Lui.

¹⁴Am ajuns de rîsul poporului meu, şi toată ziua sînt pus în cîntece de batjocură de ei.

¹⁵M'a săturat de amărăciune, m'a îmbătat cu pelin.

¹⁶Mi -a sfărîmat dinţii cu pietre, m'a acoperit cu cenuşă.

¹⁷Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.

¹⁸Şi am zis: ,,S'a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.``

¹⁹,,Gîndeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!``

²⁰Cînd îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mîhnit în mine.

²¹Iată ce mai gîndesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:

²²Bunătăţile Domnului nu s'au sfîrşit, îndurările Lui nu sînt la capăt,

²³ci se înoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atît de mare!

²⁴,,Domnul este partea mea de moştenire,`` zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.

²⁵Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care -L caută.

²⁶Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.

²⁷Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţa lui.

²⁸Să stea singur şi să tacă, pentrucă Domnul i l -a pus pe grumaz;

²⁹să-şi umple gura cu ţărînă, şi să nu-şi peardă nădejdea;

³⁰să dea obrazul celui ce -l loveşte, şi să se sature de ocări.

³¹Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.

³²Ci, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:

³³căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mîhneşte bucuros pe copiii oamenilor.

³⁴Cînd se calcă în picioarele toţi prinşii de război ai unei ţări,

³⁵cînd se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Prea Înalt,

³⁶cînd este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul?

³⁷Cine a spus şi s'a întîmplat ceva fără porunca Domnului?

³⁸Nu iese din gura Celui Prea Înalt răul şi binele?

³⁹De ce să se plîngă omul cît trăieşte? Ficare să se plîngă mai bine de păcatele lui!

⁴⁰Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul.

⁴¹Să ne înălţăm şi inimile cu mînile spre Dumnezeu din cer, zicînd:

⁴¹Let us lift up our heart with our hands to God The Hebrew word rendered “God” is “Elohim.” in the heavens.

⁴²,,Am păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat!``

⁴³În mînia Ta, Te-ai ascuns, şi ne-ai urmărit, ai ucis fără milă.

⁴⁴Te-ai învăluit într'un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.

⁴⁵Ne-ai făcut de batjocură şi de ocară printre popoare.

⁴⁶Toţi vrăjmaşii noştri deschid gura împotriva noastră.

⁴⁷De groază şi de groapă am avut parte, de prăpăd şi pustiire.

⁴⁸Şivoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.

⁴⁹Mi se topeşte ochiul în lacrămi, necurmat şi fără răgaz,

⁵⁰pînăce Domnul va privi din cer şi va vedea.

⁵¹Mă doare ochiul de plîns pentru toate fiicele cetăţii mele.

⁵²Cei ce mă urăsc fără temei, m'au gonit ca pe o pasăre.

⁵³Voiau să-mi nimicească viaţa într'o groapă, şi au aruncat cu pietre în mine.

⁵⁴Mi-au năvălit apele peste cap şi ziceam: ,,Sînt perdut!``

⁵⁵Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.

⁵⁶Tu mi-ai auzit glasul: ,,Nu-Ţi astupa urechea la suspinurile şi strigătele mele.``

⁵⁷În ziua cînd Te-am chemat, Te-ai apropiat, şi ai zis: ,,Nu te teme!``

⁵⁸Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!

⁵⁹Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate.

⁶⁰Ai văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile lor împotriva mea.

⁶¹Doamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,

⁶²cuvîntările protivnicilor mei, şi planurile pe cari le urzeau în fiecare zi împotriva mea.

⁶³Uită-Te cînd stau ei jos sau cînd se scoală. Eu sînt cîntecul lor de batjocură.

⁶⁴Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mînilor lor!

⁶⁵Împetreşte-le inima, şi aruncă blestemul Tău împotriva lor!

⁶⁶Urmăreşte -i, în mînia Ta, şi şterge -i de supt ceruri, Doamne!``