¹După aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El.

¹Now after these things, the Lord also appointed seventy others, and sent them two by two ahead of him literally, “before his face” into every city and place, where he was about to come.

²Şi le -a zis: ,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

²Then he said to them, “The harvest is indeed plentiful, but the laborers are few. Pray therefore to the Lord of the harvest, that he may send out laborers into his harvest.

³Duceţi-vă; iată, vă trimet ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

³ Go your ways. Behold, I send you out as lambs among wolves.

⁴Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

⁴ Carry no purse, nor wallet, nor sandals. Greet no one on the way.

⁵În orice casă veţi intra, să ziceţi întîi: ,,Pacea să fie peste casa aceasta!``

⁵ Into whatever house you enter, first say, ‘Peace be to this house.’

⁶Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

⁶ If a son of peace is there, your peace will rest on him; but if not, it will return to you.

⁷Să rămîneţi în casa aceea, şi să mîncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

⁷ Remain in that same house, eating and drinking the things they give, for the laborer is worthy of his wages. Don’t go from house to house.

⁸În oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să mîncaţi ce vi se va pune înainte;

⁸ Into whatever city you enter, and they receive you, eat the things that are set before you.

⁹să vindecaţi pe bolnavii cari vor fi acolo, şi să le ziceţi: ,,Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

⁹ Heal the sick who are therein, and tell them, ‘The Kingdom of God has come near to you.’

¹⁰Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi:

¹⁰ But into whatever city you enter, and they don’t receive you, go out into its streets and say,

¹¹,,Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s'a lipit de picioarele noastre; totuş să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

¹¹ ‘Even the dust from your city that clings to us, we wipe off against you. Nevertheless know this, that the Kingdom of God has come near to you.’

¹²Eu vă spun că, în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decît pentru cetatea aceea.

¹² I tell you, it will be more tolerable in that day for Sodom than for that city.

¹³Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit stînd în sac şi cenuşă.

¹³ “Woe to you, Chorazin! Woe to you, Bethsaida! For if the mighty works had been done in Tyre and Sidon which were done in you, they would have repented long ago, sitting in sackcloth and ashes.

¹⁴De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.

¹⁴ But it will be more tolerable for Tyre and Sidon in the judgment than for you.

¹⁵Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă în Locuinţa morţilor.

¹⁵ You, Capernaum, who are exalted to heaven, will be brought down to Hades. Hades is the lower realm of the dead, or Hell.

¹⁶Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M'a trimes pe Mine.``

¹⁶ Whoever listens to you listens to me, and whoever rejects you rejects me. Whoever rejects me rejects him who sent me.”

¹⁷Cei şaptezeci s'au întors plini de bucurie, şi au zis: ,,Doamne, chiar şi dracii ne sînt supuşi în Numele Tău.``

¹⁷The seventy returned with joy, saying, “Lord, even the demons are subject to us in your name!”

¹⁸Isus le -a zis: ,,Am văzut pe Satana căzînd ca un fulger din cer.``

¹⁸He said to them, “I saw Satan having fallen like lightning from heaven.

¹⁹Iată că v'am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

¹⁹ Behold, I give you authority to tread on serpents and scorpions, and over all the power of the enemy. Nothing will in any way hurt you.

²⁰Totuş, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sînt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sînt scrise în ceruri.``

²⁰ Nevertheless, don’t rejoice in this, that the spirits are subject to you, but rejoice that your names are written in heaven.”

²¹În ceasul acela, Isus S'a bucurat în Duhul Sfînt, şi a zis: ,,Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului; Te laud pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.``

²¹In that same hour Jesus rejoiced in the Holy Spirit, and said, “I thank you, O Father, Lord of heaven and earth, that you have hidden these things from the wise and understanding, and revealed them to little children. Yes, Father, for so it was well-pleasing in your sight.”

²²Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.``

²²Turning to the disciples, he said, “All things have been delivered to me by my Father. No one knows who the Son is, except the Father, and who the Father is, except the Son, and he to whomever the Son desires to reveal him.”

²³Apoi S'a întors spre ucenici, şi le -a spus de o parte: ,,Ferice de ochii cari văd lucrurile, pe cari le vedeţi voi!

²³Turning to the disciples, he said privately, “Blessed are the eyes which see the things that you see,

²⁴Căci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n'au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n'au auzit.``

²⁴ for I tell you that many prophets and kings desired to see the things which you see, and didn’t see them, and to hear the things which you hear, and didn’t hear them.”

²⁵Un învăţător al Legii s'a sculat să ispitească pe Isus şi I -a zis: ,,Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

²⁵Behold, a certain lawyer stood up and tested him, saying, “Teacher, what shall I do to inherit eternal life?”

²⁶Isus i -a zis: ,,Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?``

²⁶He said to him, “What is written in the law? How do you read it?”

²⁷El a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

²⁷He answered, “You shall love the Lord your God with all your heart, with all your soul, with all your strength, and with all your mind; Deuteronomy 6:5 and your neighbor as yourself.” Leviticus 19:18

²⁸,,Bine ai răspuns``, i -a zis Isus; ,,fă aşa, şi vei avea viaţa vecinică.``

²⁸He said to him, “You have answered correctly. Do this, and you will live.”

²⁹Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus: ,,Şi cine este aproapele meu?``

²⁹But he, desiring to justify himself, asked Jesus, “Who is my neighbor?”

³⁰Isus a luat din nou cuvîntul, şi a zis: ,,Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tîlhari, cari l-au desbrăcat, l-au jăfuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

³⁰Jesus answered, “A certain man was going down from Jerusalem to Jericho, and he fell among robbers, who both stripped him and beat him, and departed, leaving him half dead.

³¹Din întîmplare, se cobora pe acelaş drum un preot; şi, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.

³¹ By chance a certain priest was going down that way. When he saw him, he passed by on the other side.

³²Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi cînd l -a văzut, a trecut înainte pe alături.

³² In the same way a Levite also, when he came to the place, and saw him, passed by on the other side.

³³Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi cînd l -a văzut, i s'a făcut milă de el.

³³ But a certain Samaritan, as he traveled, came where he was. When he saw him, he was moved with compassion,

³⁴S'a apropiat de i -a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l -a pus pe dobitocul lui, l -a dus la un han, şi a îngrijit de el.

³⁴ came to him, and bound up his wounds, pouring on oil and wine. He set him on his own animal, and brought him to an inn, and took care of him.

³⁵A doua zi, cînd a pornit la drum, a scos doi lei, i -a dat hangiului, şi i -a zis: ,,Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întorcere.``

³⁵ On the next day, when he departed, he took out two denarii, and gave them to the host, and said to him, ‘Take care of him. Whatever you spend beyond that, I will repay you when I return.’

³⁶Care dintr'aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?``

³⁶ Now which of these three do you think seemed to be a neighbor to him who fell among the robbers?”

³⁷,,Celce şi -a făcut milă cu el``, a răspuns învăţătorul Legii. ,,Du-te de fă şi tu la fel``, i -a zis Isus.

³⁷He said, “He who showed mercy on him.” Then Jesus said to him, “Go and do likewise.”

³⁸Pe cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într'un sat. Şi o femeie, numită Marta, L -a primit în casa ei.

³⁸It happened as they went on their way, he entered into a certain village, and a certain woman named Martha received him into her house.

³⁹Ea avea o soră numită Maria, care s'a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

³⁹She had a sister called Mary, who also sat at Jesus’ feet, and heard his word.

⁴⁰Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I -a zis: ,,Doamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m'a lăsat să slujesc singură? Zi -i dar să-mi ajute.``

⁴⁰But Martha was distracted with much serving, and she came up to him, and said, “Lord, don’t you care that my sister left me to serve alone? Ask her therefore to help me.”

⁴¹Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămînţi tu,

⁴¹Jesus answered her, “Martha, Martha, you are anxious and troubled about many things,

⁴²dar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``

⁴² but one thing is needed. Mary has chosen the good part, which will not be taken away from her.”