Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

1 Corinthians

11

1SED imitadores de mí, así como yo de Cristo.
1Jo'can ut nak lâex chetzolak êrib cuiq'uin xban nak lâin xintzol cuib riq'uin li Cristo.
2Y os alabo, hermanos, que en todo os acordáis de mi, y retenéis las instrucciones mías, de la manera que os enseñé.
2Ex inhermân, c'ajo' nasaho' sa' inch'ôl nak ninjultico' êre ut yôquex chixbânunquil li tijleb xexintzol cui'.
3Mas quiero que sepáis, que Cristo es la cabeza de todo varón; y el varón es la cabeza de la mujer; y Dios la cabeza de Cristo.
3Abanan cuan chic c'a' re ru nacuaj xyebal êre. A'an a'in: li bêlomej, a'an najolomin re li rixakil ut li Cristo, a'an najolomin re li cuînk ut li Dios, a'an najolomin re li Cristo.
4Todo varón que ora ó profetiza cubierta la cabeza, afrenta su cabeza.
4Cui junak cuînk inc'a' narisi lix punit nak na-oc chi tijoc ut nak na-oc chixyebal râtin li Dios, li jun a'an inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo.
5Mas toda mujer que ora ó profetiza no cubierta su cabeza, afrenta su cabeza; porque lo mismo es que si se rayese.
5Ut cui junak ixk inc'a' naxtz'ap lix jolom nak tâtijok ut nak tixye râtin li Dios, li ixk a'an naxc'ut xxutân lix bêlom. Chanchaneb li ixk li besbileb chixjunil li rismal xjolom.
6Porque si la mujer no se cubre, trasquílese también: y si es deshonesto á la mujer trasquilarse ó raerse, cúbrase.
6Jo'can nak cui li ixk inc'a' naxtz'ap xjolom, chixbesak chixjunil li rismal xjolom. Ut cui inc'a' naraj xbesbal li rismal xjolom xban nak naxc'oxla nak xutânal chok' re, k'axal us chok' re li ixk a'an cui tixtz'ap lix jolom.
7Porque el varón no ha de cubrir la cabeza, porque es imagen y gloria de Dios: mas la mujer es gloria del varón.
7Inc'a' us nak tixtz'ap xjolom li cuînk xban nak li cuînk yîbanbil jo' li rilobâl li Dios ut naxc'ut xlok'al li Dios. A'ut li ixk naxc'ut xlok'al lix bêlom.
8Porque el varón no es de la mujer, sino la mujer del varón.
8Li cuînk inc'a' quiyo'obtesîc chak xban li Dios riq'uin li ixk; aban li ixk quiyo'obtesîc chak riq'uin li cuînk.
9Porque tampoco el varón fué criado por causa de la mujer, sino la mujer por causa del varón.
9Ut li cuînk inc'a' quiyo'obtesîc sa' xc'aba' li ixk. Li ixk ban quiyo'obtesîc sa' xc'aba' li cuînk.
10Por lo cual, la mujer debe tener señal de potestad sobre su cabeza, por causa de los ángeles.
10Jo'can nak li ixk tixtz'ap lix jolom ut a'an retalil chiruheb li ángel nak li cuînk cuan xcuanquil sa' xbên.
11Mas ni el varón sin la mujer, ni la mujer sin el varón, en el Señor.
11Chiru li Kâcua' mâ jun cuan xcuanquil chi moco li cuînk chi moco li ixk xban nak juntak'êteb chiru li Dios.
12Porque como la mujer es del varón, así también el varón es por la mujer: empero todo de Dios.
12Ut jo' nak li ixk quiyo'obtesîc riq'uin li cuînk, jo'can ajcui' li cuînk nayo'la riq'uin li ixk. Li cuînk jo' ajcui' li ixk yo'obtesinbileb xban li Dios jo' ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru cuan.
13Juzgad vosotros mismos: ¿es honesto orar la mujer á Dios no cubierta?
13¿C'a'ru nequec'oxla lâex? ¿Ma us nak li ixk tâtijok chiru li Dios cui inc'a' tixtz'ap lix jolom?
14La misma naturaleza ¿no os enseña que al hombre sea deshonesto criar cabello?
14Ac nequenau nak ac re li cuînk nak inc'a' tixcanab chi chamoc' li rismal xjolom. Xutânal chok' re li cuînk cui naxcanab chi chamoc' li rismal xjolom.
15Por el contrario, á la mujer criar el cabello le es honroso; porque en lugar de velo le es dado el cabello.
15Abanan li ixk a'an xlok'al nak cham li rismal xjolom xban nak q'uebil re xban li Dios re xtz'apbal lix jolom.
16Con todo eso, si alguno parece ser contencioso, nosotros no tenemos tal costumbre, ni las iglesias de Dios.
16Ut cui cuan junak êre naraj cuech'înc chirix a'in, lâin tinye re a'an nak lâo li apóstol jo' ajcui' eb laj pâbanel c'aynako chixbânunquil chi jo'can yalak bar.
17Esto empero os denuncio, que no alabo, que no por mejor sino por peor os juntáis.
17Nacuaj ajcui' xyebal êre nak cuan li inc'a' us yôquex chixbânunquil. Nak nequech'utub êrib chixlok'oninquil li Dios mâcua' li us nequebânu. A' chic li inc'a' us nequebânu.
18Porque lo primero, cuando os juntáis en la iglesia, oigo que hay entre vosotros disensiones; y en parte lo creo.
18Li xbên tinye êre, a'an a'in: xcuabi resil nak inc'a' junaj lê ch'ôl ut junes xcuech'inquil êrib nequebânu nak nequech'utub êrib chi lok'onînc re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. Ut lâin ninc'oxla nak mâre yâl ajcui' li c'a'ru xcuabi.
19Porque preciso es que haya entre vosotros aun herejías, para que los que son probados se manifiesten entre vosotros.
19Nak nacuan li cuech'înc ib sa' êyânk, riq'uin a'an nac'utun ani li tz'akal aj pâbanel ut ani inc'a'.
20Cuando pues os juntáis en uno, esto no es comer la cena del Señor.
20Lâex nequech'utub êrib chi tzacânc ut nequeye nak yôquex chixbânunquil li lok'onînc. Abanan mâcua' chic xjulticanquil lix camic li Kâcua' nequebânu. A' ban chic lê re nequebânu.
21Porque cada uno toma antes para comer su propia cena; y el uno tiene hambre, y el otro está embriagado.
21Cuan li neque'xsêba rib chixc'ulbal lix cua ut inc'a' neque'xc'oxla li jun ch'ol chic. Xban a'an cuan li nabal neque'tz'ak ut cuan li neque'cala ut cuan li neque'cana chi te'tz'ocâk xban nak inc'a' neque'tz'ak.
22Pues qué, ¿no tenéis casas en que comáis y bebáis? ¿ó menospreciáis la iglesia de Dios, y avergonzáis á los que no tienen? ¿Qué os diré? ¿os alabaré? En esto no os alabo.
22¿Ma mâc'a' ta bi' êrochoch bar textzacânk cui' nak nequebânu chi jo'can? Yôquex chixtz'ektânanquileb lê rech aj pâbanelil ut yôquex chixc'utbal xxutâneb li mâc'a' cuanqueb re. ¿C'a'ru tinye êre? ¿Ma tinye êre nak us yôquex chixbânunquil? Mâ jok'e tinye nak us yôquex.
23Porque yo recibí del Señor lo que también os he enseñado: Que el Señor Jesús, la noche que fué entregado, tomó pan;
23Ac xinc'ut chêru lix yâlal li cua'ac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. A'an ajcui' li quixc'ut chicuu li Kâcua'. Sa' ajcui' li k'ojyîn nak toj mâji' quik'axtesîc li Kâcua' Jesucristo quixchap li caxlan cua.
24Y habiendo dado gracias, lo partió, y dijo: Tomad, comed: esto es mi cuerpo que por vosotros es partido: haced esto en memoria de mí.
24Ut nak quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi li caxlan cua ut quixye reheb: Tzacahomak. A'an a'in lin tibel rahobtesinbil sa' êc'aba' lâex. Chebânuhak li caxlan cua a'in re xjulticanquil li usilal xinbânu êre, chan.
25Asimismo tomó también la copa, después de haber cenado, diciendo: Esta copa es el nuevo pacto en mi sangre: haced esto todas las veces que bebiereis, en memoria de mí.
25Ut nak que'rake' chi cua'ac quixchap ajcui' li sec' ut quixye: Li uc'a a'in, a'an retalil li Ac' Contrato riq'uin li Dios. Tâxakabânk re xcuanquil xban lin quiq'uel tâhoyek'. Rajlal nak têruc' xsa' li sec' a'in, chebânuhak re xjulticanquil lin camic sa' êc'aba' lâex, chan li Jesús.
26Porque todas las veces que comiereis este pan, y bebiereis esta copa, la muerte del Señor anunciáis hasta que venga.
26Jo'can nak ninye êre rajlal nak têtzaca a caxlan cua a'in ut têruc' xsa' li sec' a'in, têjultica xcamic li Cristo. Chebânuhak a'an toj tâc'ulûnk cui'chic li Kâcua' Jesucristo.
27De manera que, cualquiera que comiere este pan ó bebiere esta copa del Señor indignamente, será culpado del cuerpo y de la sangre del Señor.
27Jo'can ut li ani tixcua' li caxlan cua ut târuc' li uc'a re xjulticanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo ut inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo, li jun a'an yô chi mâcobc chiru li Kâcua' ut yô chixtz'ektânanquil xcuanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo.
28Por tanto, pruébese cada uno á sí mismo, y coma así de aquel pan, y beba de aquella copa.
28Jo'can ut li junjûnk tento tixq'ue retal ma tîc lix yu'am sa' lix pâbâl nak toj mâji' naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a.
29Porque el que come y bebe indignamente, juicio come y bebe para sí, no discerniendo el cuerpo del Señor.
29Li ani naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a chi inc'a' naxq'ue xcuanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo, tojba mâc naxbok sa' xbên.
30Por lo cual hay muchos enfermos y debilitados entre vosotros; y muchos duermen.
30A'in ut xyâlal nak nabal yajeb ut mâc'a'eb xmetz'êu sa' êyânk ut cuanqueb ajcui' ac xe'cam.
31Que si nos examinásemos á nosotros mismos, cierto no seríamos juzgados.
31Abanan cui nakec'a kib nak tîc li kayu'am nak nakatzaca inc'a' tento nak li Kâcua' tixrak âtin sa' kabên.
32Mas siendo juzgados, somos castigados del Señor, para que no seamos condenados con el mundo.
32Ut nak narakman âtin sa' kabên xban li Kâcua' nocok'use' re nak inc'a' tz'ektânanbilako kochbeneb li inc'a' neque'pâban.
33Así, que, hermanos míos, cuando os juntáis á comer, esperaos unos á otros.
33Jo'can ut ex inhermân, nak têch'utub êrib chixbânunquil li lok'onînc re xjulticanquil lix camic li Kâcua' Jesucristo, cheroybeni êrib chi ribil êrib re nak sa' comonil têbânu.Cui cuan junak sa' êyânk tâtz'ocâk, chicua'ak chak sa' rochoch re nak inc'a' têbok raylal sa' êbên nak têch'utub êrib. Toj cuan chic c'a'ak re ru inc'a' xinye êre. Nak tincuulak chêrilbal tinch'olob xyâlal chêru li toj mâji' xinye êre.
34Si alguno tuviere hambre, coma en su casa, porque no os juntéis para juicio. Las demás cosas ordenaré cuando llegare.
34Cui cuan junak sa' êyânk tâtz'ocâk, chicua'ak chak sa' rochoch re nak inc'a' têbok raylal sa' êbên nak têch'utub êrib. Toj cuan chic c'a'ak re ru inc'a' xinye êre. Nak tincuulak chêrilbal tinch'olob xyâlal chêru li toj mâji' xinye êre.