1DECID á vuestros hermanos, Ammi, y vuestras hermanas, Ruhama:
1Joßcan nak têye reheb laj Israel lê rech tenamitil “Ammi” ut têye ajcuiß reheb “Ruhama”. Chi jalbil ru naraj naxye: Lâex ralal xcßajol li Dios ut rarôquex xban.
2Pleitead con vuestra madre, pleitead; porque ella no es mi mujer, ni yo su marido; quite pues sus fornicaciones de su rostro, y sus adulterios de entre sus pechos;
2Ex cualal incßajol, chekßusak lê naß. Yehomak re xcanabak xbânunquil li yibru naßleb xban nak aßan mâcuaß chic cuixakil ut lâin mâcuaßin chic xbêlom. Xcanabak xcßayinquil rib ut xcanabak xmuxbal ru lix sumlajic.
3No sea que yo la despoje desnuda, y la haga tornar como el día en que nació, y la ponga como un desierto, y la deje como tierra seca, y la mate de sed.
3Cui incßaß tixcanab, lâin tinmakß chiru chixjunil li cßaßru cuan re. Chanchan tßustßu tincanab joß nak quiyoßla. Chanchanak chic jun li chaki chßochß mâcßaß na-el chiru ut tâcâmk xban chaki el.
4Ni tendré misericordia de sus hijos: porque son hijos de fornicaciones.
4Incßaß tincuil xtokßobâl ruheb li ralal xcßajol,
5Porque su madre fornicó; la que los engendró fué avergonzada; porque dijo: Iré tras mis amantes, que me dan mi pan y mi agua, mi lana y mi lino, mi aceite y mi bebida.
5xban nak eb aßan ralal xcßajol li ixk li incßaß naxutânac xbânunquil li mâusilal. Li ixk aßan quixye: —Lâin tinxic riqßuineb li cuînk li nequeßqßuehoc cue lin cua cuucßa, li nequeßqßuehoc cue li châbil tßicr lana ut lino joß ajcuiß li vino ut li aceite olivo, chan.
6Por tanto, he aquí yo cerco tu camino con espinas, y la cercaré con seto, y no hallará sus caminos.
6Joßcan nak tinram lix be chiru. Tintzßap lix be riqßuin qßuix ut riqßuin corral tzßac.
7Y seguirá sus amantes, y no los alcanzará; buscarálos, y no los hallará. Entonces dira: Iré, y volvéreme á mi primer marido; porque mejor me iba entonces que ahora.
7Tixyal xkße chixsicßbal ani târahok re. Abanan incßaß chic tixtau. Ut riqßuin aßan tâyotßekß xchßôl ut tixye: —Tinsukßîk cuißchic riqßuin lin bêlom. Kßaxal us nak xincuan riqßuin chiru nak cuanquin anakcuan, chaßak.
8Y ella no reconoció que yo le daba el trigo, y el vino, y el aceite, y que les multipliqué la plata y el oro con que hicieron á Baal.
8Li ixk aßan incßaß quixqßue retal nak lâin xinqßuehoc re lix trigo, ut lix vino ut lix aceite olivo. Ut lâin xinqßuehoc re chi nabal lix oro ut lix plata li quixmayeja chiru laj Baal.
9Por tanto yo tornaré, y tomaré mi trigo á su tiempo, y mi vino á su sazón, y quitaré mi lana y mi lino que había dado para cubrir su desnudez.
9Joßcan nak saß xkßehil li kßoloc, lâin incßaß chic tinqßue re li trigo ut li vino. Tinmakß chiru li tßicr lana ut lino li xinqßue re, re li rakß.
10Y ahora descubriré yo su locura delante de los ojos de sus amantes, y nadie la librará de mi mano.
10Chiruheb chixjunileb li cuînk li naxra, lâin tinmakß chiru li cßaßru cuan re. Chanchan tßustßu tincanab chiruheb ut mâ ani târûk tâcolok re saß cuukß.
11Y haré cesar todo su gozo, sus fiestas, sus nuevas lunas y sus sábados, y todas sus festividades.
11Lâin tincuisi li ninkßeîc chiru, li naqßuehoc xsahil xchßôl. Incßaß chic tâninkßeîk rajlal chihab, rajlal po chi moco saß li hilobâl cutan joß cßaynak xbânunquil. Incßaß chic tixninkßei ruheb lix dios.
12Y haré talar sus vides y sus higueras, de que ha dicho: Mi salario me son, que me han dado mis amantes. Y reducirélas á un matorral, y las comerán las bestias del campo.
12Lâin tinsach li racuîmk uvas ut li cheß higo li quixye nak aßan lix tojbal li quiqßueheß re xbaneb li cuînk li nequeßrahoc re. Mâcßaß chic tâêlk saß xnaßaj li acuîmk uvas ut mâcßaßak chic li cheß li naûchin. Teßsachekß xbaneb li joskß aj xul.
13Y visitaré sobre ella los tiempos de los Baales, á los cuales incensaba, y adornábase de sus zarcillos y de sus joyeles, é íbase tras sus amantes olvidada de mí, dice Jehová.
13Lâin tinqßue chixtojbal xmâc a ixk aßin li quinixtzßektâna ut quixcßat li pom chiru laj Baal. Kßaxal chßinaßus nak quixtikib rib nak quixqßue li xcaß xic oro ut quixqßue lix matkßab ut lix kßol ut cô chirixeb li cuînk li nequeßrahoc re ut incßaß chic niquinixcßoxla lâin li Kâcuaß.
14Empero he aquí, yo la induciré, y la llevaré al desierto, y hablaré á su corazón.
14Abanan lâin tincßam cuißchic saß li chaki chßochß bar cuiß mâcßaß cuan. Ut aran tinkßunbesi cuißchic ut tinye re nak kßaxal ninra.
15Y daréle sus viñas desde allí, y el valle de Achôr por puerta de esperanza; y allí cantará como en los tiempos de su juventud, y como en el día de su subida de la tierra de Egipto.
15Tinqßue cuißchic re li acuîmk uvas. Ut tinqßue ajcuiß li ru takßa Acor chokß xnaßaj re nak cuan cßaßru tixyoßoni. Ut tixbicha inlokßal joß quixbânu saß xsâjilal nak quicuisi chak saß li naßajej Egipto.
16Y será que en aquel tiempo, dice Jehová, me llamarás Marido mío, y nunca más me llamarás Baali.
16Ut incßaß chic tixye: “At Baal, lâat laj êchal cue.” Tixye ban cue: “at inbêlom.”
17Porque quitaré de su boca los nombres de los Baales, y nunca más serán mentados por sus nombres.
17Lâin tin-isînk re saß xchßôl lix cßabaßeb laj Baal. Ut mâ jun sut chic tixpatzß xcßabaßeb.
18Y haré por ellos concierto en aquel tiempo con las bestias del campo, y con las aves del cielo, y con las serpientes de la tierra: y quebraré arco, y espada, y batalla de la tierra, y harélos dormir seguros.
18Saß eb li cutan aßan lâin tinbânu jun li contrato riqßuineb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß ut riqßuineb li xul li nequeßrupupic chiru choxa joß ajcuiß riqßuineb li xul li nequeßxjucuqui ribeb chiru chßochß. Tinbânu li contrato riqßuineb re nak incßaß chic teßxchßißchßißi li tenamit. Ut tincuisi saß ruchichßochß li tzimaj ut li chßîchß re pletic ut eb lin tenamit cuânkeb chic saß tuktûquil usilal.
19Y te desposaré conmigo para siempre; desposarte he conmigo en justicia, y juicio, y misericordia, y miseraciones.
19Joßcaßin quixye li Kâcuaß reheb lix tenamit: —Lâex aj Israel, chanchanex li cuixakil. Texincßam chi jun aj cua cuiqßuin. Texincßam saß tîquilal ut saß xyâlal. Junelic texinra ut tincuuxtâna êru.
20Y te desposaré conmigo en fe, y conocerás á Jehová.
20Lâin texincßam cuißchic cuiqßuin saß châbilal. Ut lâex tênau nak lâin li Kâcuaß.
21Y será que en aquel tiempo responderé, dice Jehová, yo responderé á los cielos, y ellos responderán á la tierra;
21Saß eb li cutan aßan lâin tinsume chak li cßaßru têpatzß cue lâex, li cualal incßajol. Lâin tintakla li hab re xtßakresinquil li chßochß.
22Y la tierra responderá al trigo, y al vino, y al aceite, y ellos responderán á Jezreel.
22Ut saß li chßochß tâêlk li trigo ut li uvas ut li olivo. Ut lâex têye: “Jezreel”. Chi jalbil ru naraj naxye “Li Kâcuaß, aßan li na-acuoc”.Ut texinqßue chi cuânc saß li naßajej aßan ut lâin tin-osobtesînk êre ut tâcuânk cuißchic li cßaßru êre. Lâin texinra lâex, usta quinye nak incßaß chic nequexinra nak quinqßue êcßabaß chokß Lo-ruhama. Usta quinqßue êcßabaß chokß Lo-ammi nak quinye nak mâcuaßex intenamit, lâin tinye êre nak lâex chic li cualal incßajol. Ut lâex têye nak lâin li Kâcuaß lê Dios.
23Y sembraréla para mí en la tierra, y tendré misericordia de Lo-ruhama: y diré á Lo-ammi: Pueblo mío tú; y él dirá: Dios mío.
23Ut texinqßue chi cuânc saß li naßajej aßan ut lâin tin-osobtesînk êre ut tâcuânk cuißchic li cßaßru êre. Lâin texinra lâex, usta quinye nak incßaß chic nequexinra nak quinqßue êcßabaß chokß Lo-ruhama. Usta quinqßue êcßabaß chokß Lo-ammi nak quinye nak mâcuaßex intenamit, lâin tinye êre nak lâex chic li cualal incßajol. Ut lâex têye nak lâin li Kâcuaß lê Dios.