1Y DESPUÉS de estas cosas, designó el Señor aun otros setenta, los cuales envió de dos en dos delante de sí, á toda ciudad y lugar á donde él había de venir.
1Ut chirix chic a c'a'ak re ru a'in, li Kâcua' quixsiq'ueb ru lajêb xcâc'âleb chic chi cuînk ut quixtaklaheb chi ca'cabil sa' eb li junjûnk chi tenamit ut sa' eb li na'ajej li bar talaje'numek' cui'.
2Y les decía: La mies á la verdad es mucha, mas los obreros pocos; por tanto, rogad al Señor de la mies que envíe obreros á su mies.
2Ut quixye reheb, -Relic chi yâl nabaleb li inc'a' neque'xnau xyâlal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye lix yâlal reheb. Chanchaneb li ru li acuîmk li mâc'a' aj sic'ol re. Jo'can ut tinye êre nak têtz'âma chiru li Kâcua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb.
3Andad, he aquí yo os envío como corderos en medio de lobos.
3Ayukex bi' ut chenauhak nak lâin yôquin chi taklânc êre sa' xyânkeb li xic' neque'iloc êre. Chanchanakex li coc' carner sa' xyânkeb laj xoj.
4No llevéis bolsa, ni alforja, ni calzado; y á nadie saludéis en el camino.
4Inc'a' têc'am xna'aj li c'a'ak re ru tâc'anjelak êre sa' be, chi moco êtumin, chi moco xjalbal êxâb. Ut mâ ani aj iq'uin texxaklîk chi serak'ic sa' be.
5En cualquiera casa donde entrareis, primeramente decid: Paz sea á esta casa.
5Nak texcuulak sa' junak cab, têq'ue xsahileb xch'ôl ut têye, "A' taxak li tuktûquil usilal chi cuânk sa' li cab a'in," cha'kex.
6Y si hubiere allí algún hijo de paz, vuestra paz reposará sobre él; y si no, se volverá á vosotros.
6Cui châbileb li cuanqueb sa' li cab a'an, tâcuânk li tuktûquil usilal riq'uineb jo' xeye lâex. Cui ut inc'a' châbileb, inc'a' ajcui' tâcuânk li tuktûquil usilal riq'uineb. Ca'aj cui' êriq'uin ban lâex tâcanâk.
7Y posad en aquella misma casa, comiendo y bebiendo lo que os dieren; porque el obrero digno es de su salario. No os paséis de casa en casa.
7Nak tex-oc sa' junak cab, aran texcanâk. Inc'a' yôkex chixbeninquil êrib. Ut chetzacahak li c'a'ru tâq'uehek' êre xban nak laj c'anjel tento tixc'ul lix tojbal.
8Y en cualquiera ciudad donde entrareis, y os recibieren, comed lo que os pusieren delante;
8Nak texc'ulek' sa' junak tenamit, chec'ulak ut chetzaca li c'a'ru tâq'uehek' êre.
9Y sanad los enfermos que en ella hubiere, y decidles: Se ha llegado á vosotros el reino de Dios.
9Têq'uirtesiheb li yaj li cuanqueb sa' li tenamit a'an ut têye ajcui' reheb nak yô chak chi nach'oc lix nimajcual cuanquilal li Dios.
10Mas en cualquier ciudad donde entrareis, y no os recibieren, saliendo por sus calles, decid:
10Abanan cui texcuulak sa' junak tenamit ut inc'a' texc'ulek' sa' xyâlal, tex-êlk sa' be ut tex-oc xyebal,
11Aun el polvo que se nos ha pegado de vuestra ciudad á nuestros pies, sacudimos en vosotros: esto empero sabed, que el reino de los cielos se ha llegado á vosotros.
11"Lix poksil lê tenamit li xletz chi kok takachik'chik'i chok' retalil nak tâchâlk raylal sa' êbên. Julticak êre nak lix nimajcual cuanquilal li Dios xc'ulun êriq'uin, abanan inc'a' xec'ul", cha'kex reheb.
12Y os digo que los de Sodoma tendrán más remisión aquel día, que aquella ciudad.
12Relic chi yâl tinye êre nak toj cubenak ca'ch'in lix tojbal xmâqueb li tenamit Sodoma chiru lix tojbal xmâqueb li tenamit a'in sa' xk'ehil li rakba âtin.
13Ay de ti, Corazín! Ay de ti, Bethsaida! que si en Tiro y en Sidón hubieran sido hechas las maravillas que se han hecho en vosotras, ya días ha que, sentados en cilicio y ceniza, se habrían arrepentido.
13Raylal châlel sa' êbên lâex li cuanquex sa' li tenamit Corazín. Raylal châlel sa' êbên lâex li cuanquex sa' li tenamit Betsaida. Cui ta quinbânu aran Tiro li milagro a'in li xinbânu chêru ut cui ta quinbânu aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li k'es ru t'icr chirixeb ut que'xchunub raj rib sa' cha ut que'yot'e' raj xch'ôleb ut que'xjal raj xc'a'uxeb.
14Por tanto, Tiro y Sidón tendrán más remisión que vosotras en el juicio.
14Jo'can ut tinye êre nak sa' xk'ehil li rakba âtin, k'axal cui'chic li raylal li têc'ul lâex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón.
15Y tú, Capernaum, que hasta los cielos estás levantada, hasta los infiernos serás abajada.
15Ut lâex li cuanquex sa' li tenamit Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi êrib. ¿Ma nequec'oxla nak tâtaksîk êcuanquil toj sa' choxa? Tâcubsîk ban êcuanquil nak textaklâk sa' xna'ajeb li camenak.
16El que á vosotros oye, á mí oye; y el que á vosotros desecha, á mí desecha; y el que á mí desecha, desecha al que me envió.
16Li ani tâabînk re lê râtin lâex, târabi ajcui' li cuâtin lâin. Ut li ani tâtz'ektânânk êre lâex, tinixtz'ektâna ajcui' lâin. Ut li ani natz'ektânan cue lâin, naxtz'ektâna ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús.
17Y volvieron los setenta con gozo, diciendo: Señor, aun los demonios se nos sujetan en tu nombre.
17Que'suk'i chak li lajêb xcâc'âl chi cuînk chi saheb sa' xch'ôl ut que'xye re li Jesús: -At Kâcua', sa' âc'aba' lâat neque'pâban chiku eb li mâus aj musik'ej, chanqueb.
18Y les dijo: Yo veía á Satanás, como un rayo, que caía del cielo.
18Li Jesús quixye reheb: -Lâin quicuil laj tza chanchan rak' câk nak quit'ane' chak sa' choxa.
19He aquí os doy potestad de hollar sobre las serpientes y sobre los escorpiones, y sobre toda fuerza del enemigo, y nada os dañará.
19Lâin xinq'ue êcuanquil. Usta têyek' li c'anti' ut laj xôc', mâc'a' têc'ul. Xinq'ue êcuanquil sa' xbên laj tza ut mâc'a' târûk tixbânu êre.
20Mas no os gocéis de esto, que los espíritus se os sujetan; antes gozaos de que vuestros nombres están escritos en los cielos.
20Misaho' sa' êch'ôl xban nak cuan êcuanquil sa' xbêneb li mâus aj musik'ej. Chisahok' ban êch'ôl xban nak tz'îbanbilak lê c'aba' sa' choxa, chan.
21En aquella misma hora Jesús se alegró en espíritu, y dijo: Yo te alabo, oh Padre, Señor del cielo y de la tierra, que escondiste estas cosas á los sabios y entendidos, y las has revelado á los pequeños: así, Padre, porque así te agradó.
21Sa' li hônal a'an li Jesús quirec'a xsahil xch'ôl xban li Santil Musik'ej. Quitijoc ut quixye: -At inYucua', lâat laj êchal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi châcuu xban nak xamuk lix yâlal chiruheb li tzolbileb ut li cuanqueb xna'leb. Ut xac'ut lix yâlal chiruheb li cubenakeb xcuanquil. Chanchaneb coc'al. Xabânu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac châcuu lâat, chan li Jesús nak quitijoc.
22Todas las cosas me son entregadas de mi Padre: y nadie sabe quién sea el Hijo sino el Padre; ni quién sea el Padre, sino el Hijo, y á quien el Hijo lo quisiere revelar.
22Ut quixye reheb li cuanqueb aran: -Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Mâ ani nana'oc cuu lâin li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Mâ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' lâin li C'ajolbej. Ut tâna'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' lix yâlal, chan li Jesús.
23Y vuelto particularmente á los discípulos, dijo: Bienaventurados los ojos que ven lo que vosotros veis:
23Quixsuk'isi rib riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb xjuneseb: -Us xak êre lâex xban nak riq'uin xnak' êru yôquex chirilbal li c'a'ru yô chi c'ulmânc.
24Porque os digo que muchos profetas y reyes desearon ver lo que vosotros veis, y no lo vieron; y oir lo que oís, y no lo oyeron.
24Lâin tinye êre nak nabaleb li profeta ut nabaleb li rey que'raj raj rilbal li c'a'ru yôquex chirilbal lâex, abanan inc'a' que'ru rilbal. Ut que'raj raj rabinquil li c'a'ru yôquex chirabinquil lâex, abanan inc'a' que'ru rabinquil, chan li Jesús reheb.
25Y he aquí, un doctor de la ley se levantó, tentándole y diciendo: Maestro, ¿haciendo qué cosa poseeré la vida eterna?
25Jun aj tzolol chak'rab quixye re li Jesús yal re xyalbal rix: -At tzolonel: ¿C'a'ru us tinbânu re nak tincuêchani li junelic yu'am? chan.
26Y él dijo: ¿Qué está escrito de la ley? ¿cómo lees?
26Quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Lâat nacacuil sa' li Santil Hu. ¿C'a'ru naxye sa' li chak'rab?-
27Y él respondiendo, dijo: Amarás al Señor tu Dios de todo tu corazón, y de toda tu alma, y de todas tus fuerzas, y de todo tu entendimiento; y á tu prójimo como á ti mismo.
27Ut a'an quichak'oc ut quixye: -Chara li Kâcua' lâ Dios chi anchal âch'ôl, chi anchal âcuâm, chi anchal âmetz'êu ut chi anchal âc'a'ux. Ut chara lâ cuas âcuîtz'in jo' nak nacara âcuib lâat, chan.
28Y díjole: Bien has respondido: haz esto, y vivirás.
28Ut li Jesús quixye re: -Yâl li xaye. Bânu a'in ut tâcuânk âyu'am chi junelic, chan.
29Mas él, queriéndose justificar á sí mismo, dijo á Jesús: ¿Y quién es mi prójimo?
29A'an quiraj raj xtîcobresinquil xch'ôl xjunes rib. Quixye re li Jesús: -¿Ani tz'akal li cuas cuîtz'in? chan.
30Y respondiendo Jesús, dijo: Un hombre descendía de Jerusalem á Jericó, y cayó en manos de ladrones, los cuales le despojaron; é hiriéndole, se fueron, dejándole medio muerto.
30Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Cuan jun li cuînk aj judío qui-el Jerusalén ut yô chi xic Jericó. Quic'ule' xbaneb laj êlk'. Que'xmak' chiru chixjunil li c'a'ru cuan re. Que'xtacuasi chi us ut côeb. Câmc re li cuînk que'xcanab.
31Y aconteció, que descendió un sacerdote por aquel camino, y viéndole, se pasó de un lado.
31Ut sa' li be a'an quinume' jun laj tij. Quiril li cuînk t'ant'o aran, aban tîc quinume'.
32Y asimismo un Levita, llegando cerca de aquel lugar, y viéndole, se pasó de un lado.
32Ut jo'can ajcui' quixbânu jun laj levita xcomoneb li neque'tenk'an reheb laj tij. Quinume' chixc'atk li cuînk li t'ant'o aran, abanan quinume' chi tîc.
33Mas un Samaritano que transitaba, viniendo cerca de él, y viéndole, fué movido á misericordia;
33Ut quinume' ajcui' jun chic li cuînk sa' li be a'an, Samaria xtenamit. Eb laj Samaria xic' neque'ril rib riq'uineb laj judío. Abanan nak yô chi numec' quiril li cuînk t'ant'o aran ut quiril xtok'obâl ru.
34Y llegándose, vendó sus heridas, echándo les aceite y vino; y poniéndole sobre su cabalgadura, llevóle al mesón, y cuidó de él.
34Quicuulac riq'uin. Quixban lix yoc'olal riq'uin vino ut aceite. Quixbati ru lix toch'olal. Quixq'ue chirix lix cacuây ut quixc'am sa' jun li cab ut aran quixq'ue chi hilânc ut a'an qui-iloc re.
35Y otro día al partir, sacó dos denarios, y diólos al huésped, y le dijo: Cuídamele; y todo lo que de más gastares, yo cuando vuelva te lo pagaré.
35Jo' cuulajak chic nak ac xic re li cuînk aj Samaria, quixq'ue cuib li tumin plata re laj êchal cab ut quixye re: -Chacuil chi us li cuînk a'in. Ut chixjunil li jo' q'uial chic tâsach, lâin tintoj âcue sa' insuk'ijic, chan.
36¿Quién, pues, de estos tres te parece que fué el prójimo de aquél que cayó en manos de los ladrónes?
36¿C'a'ru nacac'oxla lâat? ¿Bar cuan reheb li oxib li que'nume' li tz'akal ras rîtz'in li quit'ane' sa' ruk'eb laj êlk'? chan.
37Y él dijo: El que usó con él de misericordia. Entonces Jesús le dijo: Ve, y haz tú lo mismo.
37Laj tzolol chak'rab quichak'oc ut quixye: -A' li qui-uxtânan ru, chan. Ut li Jesús quixye re: -Ayu ut jo'can ajcui' chabânu lâat, chan.
38Y aconteció que yendo, entró él en una aldea: y una mujer llamada Marta, le recibió en su casa.
38Ut nak yôqueb chi xic li Jesús, que'cuulac sa' jun ch'ina tenamit. Aran quihilan li Jesús sa' rochoch jun li ixk xMarta xc'aba'.
39Y ésta tenía una hermana que se llamaba María, la cual sentándose á los pies de Jesús, oía su palabra.
39Lix Marta cuan jun li rîtz'in xMaría xc'aba'. Lix María quixchunub rib chiru li Jesús chirabinquil li c'a'ru yô chixyebal.
40Empero Marta se distraía en muchos servicios; y sobreviniendo, dice: Señor, ¿no tienes cuidado que mi hermana me deja servir sola? Dile pues, que me ayude.
40Abanan lix Marta ca'aj cui' lix q'uila c'anjel yô xc'a'ux chirix. Quichal riq'uin li Jesús ut quixye re: -Kâcua', ¿ma inc'a' ch'a'aj nacacuec'a nak li cuîtz'in niquinixcanab chi c'anjelac injunes? Ye re nak tinixtenk'a, chan.
41Pero respondiendo Jesús, le dijo: Marta, Marta, cuidadosa estás, y con las muchas cosas estás turbada:
41Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Marta, lâat naxic âc'a'ux chirix lâ q'uila c'anjel xban nak ca'aj cui' a'an nacac'oxla.Abanan jun ajcui' li c'a'ru tento xbânunquil ut lix María xsic' ru a'an. Li k'axal us xbânunquil, a'an rabinquil li c'a'ru ninye. Ut mâ ani târamok re chiru xbânunquil, chan li Jesús.
42Empero una cosa es necesaria; y María escogió la buena parte, la cual no le será quitada.
42Abanan jun ajcui' li c'a'ru tento xbânunquil ut lix María xsic' ru a'an. Li k'axal us xbânunquil, a'an rabinquil li c'a'ru ninye. Ut mâ ani târamok re chiru xbânunquil, chan li Jesús.