Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Proverbs

4

1OID, hijos, la doctrina de un padre, Y estad atentos para que conozcáis cordura.
1Ex cualal incßajol, cherabihak lê tijbal li yôquin chixyebal êre. Cheqßuehak retal chi us re nak têtau ênaßleb.
2Porque os doy buena enseñanza; No desamparéis mi ley.
2Lâin yôquin chixcßutbal li châbil naßleb chêru. Incßaß taxak têcanab xbânunquil.
3Porque yo fuí hijo de mi padre, Delicado y único delante de mi madre.
3Lâin ajcuiß alalbej lâin. Ut quincßul ajcuiß chak inkßusbal saß incaßchßinal nak toj cuanquin chiru lin yucuaß. Rarôquin xbaneb lin naß inyucuaß.
4Y él me enseñaba, y me decía: Mantenga tu corazón mis razones, Guarda mis mandamientos, y vivirás:
4Ut lin yucuaß nak quixqßue chak innaßleb quixye cue chi joßcaßin: —Chicanâk taxak saß âchßôl lâ kßusbal li yôquin xqßuebal âcue. Ut chabânuhak taxak li cßaßru yôquin xyebal âcue re nak us tatcuânk saß ruchichßochß.
5Adquiere sabiduría, adquiere inteligencia; No te olvides ni te apartes de las razones de mi boca;
5Chatauhak taxak ânaßleb ut chatauhak taxak xyâlal. Ut incßaß taxak tâsachk saß âchßôl li cßaßru yôquin chixyebal âcue.
6No la dejes, y ella te guardará; Amala, y te conservará.
6Chaqßue taxak âchßôl chixtaubal li châbil naßleb. Incßaß tâcanab xbânunquil, ut aßan tâcolok âcue.
7Sabiduría ante todo: adquiere sabiduría: Y ante toda tu posesión adquiere inteligencia.
7Tento nak tâtau ânaßleb ut tâtau lix yâlal xban nak aßan li kßaxal lokß chiru chixjunil li cßaßru cuan âcue.
8Engrandécela, y ella te engrandecerá: Ella te honrará, cuando tú la hubieres abrazado.
8Cui tâqßue xcuanquil li châbil naßleb, tâqßuehekß ajcuiß âcuanquil lâat. Ut cui châbil ânaßleb, tâqßuehekß âlokßal.
9Adorno de gracia dará á tu cabeza: Corona de hermosura te entregará.
9Cui châbil ânaßleb, tâqßuehekß âlokßal lâat. Chanchan nak tâqßuehekß âkßol yîbanbil riqßuin utzßußuj, ut chanchan tâqßuehekß âcorona saß âjolom nak tâqßuehekß âlokßal.—
10Oye, hijo mío, y recibe mis razones; Y se te multiplicarán años de vida.
10Ex cualal incßajol, cheqßuehak taxak saß êchßôl lê tijbal li yôquin chixyebal êre re nak tânajtokß ru lê yußam saß ruchichßochß.
11Por el camino de la sabiduría te he encaminado, Y por veredas derechas te he hecho andar.
11Lâin yôquin chixyebal êre li châbil naßleb. Ut yôquin chixcßutbal li châbil be chêru.
12Cuando anduvieres no se estrecharán tus pasos; Y si corrieres, no tropezarás.
12Nak texbêk saß li châbil be incßaß têtich lê rok. Cui cuânkex saß xyâlal, mâcßaß tâchßißchßißînk êre.
13Ten el consejo, no lo dejes; Guárdalo, porque eso es tu vida.
13Cheqßuehak saß êchßôl lê naßleb li yôquin chixqßuebal. Ut mêcanab xbânunquil li us, xban nak riqßuin aßan nacuan lê yußam chi junelic.
14No entres por la vereda de los impíos, Ni vayas por el camino de los malos.
14Mêbânu êre joß nequeßxbânu li incßaß useb xnaßleb. Mêtzol êre li cßaßru nequeßxbânu.
15Desampárala, no pases por ella; Apártate de ella, pasa.
15Mexxic bar cuanqueb cuiß li incßaß useb xnaßleb. Ut mêbânu li cßaßru nequeßxbânu eb aßan. Bânuhomak ban li us.
16Porque no duermen ellos, si no hicieren mal; Y pierden su sueño, si no han hecho caer.
16Eb aßan incßaß saheb xchßôl cui incßaß nequeßxbânu li mâusilal. Ut incßaß nequeßcuar chixcßoxlanquil li incßaß us.
17Porque comen pan de maldad, y beben vino de robos.
17Li mâusilal li nequeßxbânu chanchan chic lix cua rucßaheb.
18Mas la senda de los justos es como la luz de la aurora, Que va en aumento hasta que el día es perfecto.
18Lix yußameb li tîqueb xchßôl, aßan cutan saken. Chanchan nak nasakêu li cutan ekßela. Rajlal cutan yôqueb chixtaubal xyâlal toj retal tâtzßaklok re ru lix yußameb.
19El camino de los impíos es como la oscuridad: No saben en qué tropiezan.
19Abanan eb li incßaß useb xnaßleb cuanqueb saß xkßojyînal ru li mâc xban li mâusilal nequeßxbânu. Moco teßxnau ta cßaßru tâchâlk saß xbêneb.
20Hijo mío, está atento á mis palabras; Inclina tu oído á mis razones.
20Ex cualal incßajol, cheqßuehak retal chi us li yôquin chixyebal êre ut qßuehomak êchßôl chixbânunquil.
21No se aparten de tus ojos; Guárdalas en medio de tu corazón.
21Mêcanab xbânunquil li cßaßru ninye. Checanab ban saß êchßôl.
22Porque son vida á los que las hallan, Y medicina á toda su carne.
22Xban nak li ani naxbânu li cßaßru ninye, aßan tâcuânk xyußam ut tâcuânk xcacuilal.
23Sobre toda cosa guardada guarda tu corazón; Porque de él mana la vida.
23Cheqßuehak retal chi us li cßaßru têbânu xban nak riqßuin xbânunquil li us tâcuânk êyußam.
24Aparta de ti la perversidad de la boca, Y aleja de ti la iniquidad de labios.
24Moco yalak chakß ta re ru tex-âtinak. Ut incßaß texyoßobânk ticßtiß.
25Tus ojos miren lo recto, Y tus párpados en derechura delante de ti.
25Junelic chebânuhak li tîquilal ut cheqßuehak retal cßaßru li us.
26Examina la senda de tus pies, Y todos tus caminos sean ordenados.
26Cheqßuehak retal chi us chanru nak texcuânk ut chebânuhak li tîquilal.Mêcanab xbânunquil li us. Junelic ban texcuânk saß tîquilal.
27No te apartes á diestra, ni á siniestra: Aparta tu pie del mal.
27Mêcanab xbânunquil li us. Junelic ban texcuânk saß tîquilal.