Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Psalms

50

1Salmo de Asaph. EL Dios de dioses, Jehová, ha hablado, Y convocado la tierra desde el nacimiento del sol hasta donde se pone.
1Li nimajcual Dios, li kßaxal nim xcuanquil chiru chixjunil, aßan li yô chi âtinac riqßuineb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Naâtinac riqßuineb chixjunileb jun sut rubel choxa.
2De Sión, perfección de hermosura, Ha Dios resplandecido.
2Nalemtzßun chak lix lokßal li Dios saß li naßajej Sión li bar nahilan cuiß.
3Vendrá nuestro Dios, y no callará: Fuego consumirá delante de él, Y en derredor suyo habrá tempestad grande.
3Tâcuulak xkßehil nak li Kâcuaß li kaDios tâchâlk chi rakoc âtin saß xbên chixjunil. Chanchan li xam ut li câk-sut-ikß nak tâchâlk chi rakoc âtin riqßuin xnimal xcuanquil.
4Convocará á los cielos de arriba, Y á la tierra, para juzgar á su pueblo.
4Toj saß choxa tixbokeb li cuanqueb saß ruchichßochß joß ajcuiß li cuanqueb saß choxa re nak chixjunileb teßilok re nak târakok âtin saß xbêneb lix tenamit.
5Juntadme mis santos; Los que hicieron conmigo pacto con sacrificio.
5Li Dios tixye: —Chßutubomakeb ruheb li tîqueb xchßôl chicuu. Aßan eb li queßxbânu li contrato cuiqßuin ut queßxxakab xcuanquil riqßuin li cßatbil mayej, chaßak reheb.
6Y denunciarán los cielos su justicia; Porque Dios es el juez. (Selah.)
6Ut li cuanqueb saß choxa teßxchßolob xyâlal nak tîc xchßôl li Dios ut aßan li narakoc âtin saß tîquilal.
7Oye, pueblo mío, y hablaré: Escucha, Israel, y testificaré contra ti: Yo soy Dios, el Dios tuyo.
7Ut li Dios tixye: —Lâex intenamit, cherabi li tinye êre anakcuan, lâex aj Israel, li cßaßru incßaß us yôquex chixbânunquil. Lâin li Kâcuaß lê Dios.
8No te reprenderé sobre tus sacrificios, Ni por tus holocaustos, que delante de mí están siempre.
8Moco xban ta li cßatbil mayej nak texinkßus xban nak junelic yôquex chixqßuebal li mayej chicuu.
9No tomaré de tu casa becerros, Ni machos cabríos de tus apriscos.
9Lâin incßaß yôquin chixpatzßbal êre ral lê cuacax têlom chi moco lê têlom chibât, li cuanqueb saß lê corral.
10Porque mía es toda bestia del bosque, Y los millares de animales en los collados.
10Incßaß yôquin chixtzßâmanquil êre nak têqßue cue xban nak cue ajcuiß chixjunileb li xul. Cue li cuanqueb saß qßuicheß joß ajcuiß chixjunil li quetômk li cuan êriqßuin lâex.
11Conozco todas las aves de los montes, Y en mi poder están las fieras del campo.
11Cueheb chixjunil li xul li nequeßrupupic chiru li choxa joß ajcuiß chixjunil li xul li cuanqueb saß cßalebâl.
12Si yo tuviese hambre, no te lo diría á ti: Porque mío es el mundo y su plenitud.
12Cui ta tintzßocâk incßaß raj tinye âcue xban nak cue ajcuiß li ruchichßochß ut chixjunil li cuan chi saß.
13¿Tengo de comer yo carne de toros, O de beber sangre de machos cabríos?
13¿Ma nintißoc ta biß xtibel ral cuacax lâin? ¿Ma nin-ucßac ta biß xquiqßuel chibât lâin?
14Sacrifica á Dios alabanza, Y paga tus votos al Altísimo.
14Li mayej li nacuaj lâin, aßan nak tinêlokßoni, lâin li Kâcuaß Dios. Ut têbânu chi tzßakal li cßaßru xeyechißi cue lâin, li nimajcual Dios.
15E invócame en el día de la angustia: Te libraré, y tú me honrarás.
15Chinêyâbak nak cuânkex saß raylal ut lâin texincol ut lâex têqßue inlokßal, chan li Dios.
16Pero al malo dijo Dios: ¿Qué tienes tú que enarrar mis leyes, Y que tomar mi pacto en tu boca,
16Ut li Dios tixye reheb li incßaß useb xnaßleb: —¿Cßaßut nak yôquex chixchßolobanquil xyâlal lin chakßrab? Ut, ¿Cßaßut nak yôquex chi âtinac chirix li contrato li xinbânu?
17Pues que tú aborreces el castigo, Y echas á tu espalda mis palabras?
17Incßaß nacuulac chêru nak nequexinkßus chi moco nequeqßue xcuanquil li cuâtin.
18Si veías al ladrón, tú corrías con él; Y con los adúlteros era tu parte.
18Aß chic eb laj êlkß nequecßuleb chi sa saß êchßôl ut nequecßam êrib saß usilal riqßuineb laj muxul caxâr.
19Tu boca metías en mal, Y tu lengua componía engaño.
19Aß chic li incßaß us nacuulac chêru xyebal ut kßaxal sêb xtzßûmal êre chi ticßtißic.
20Tomabas asiento, y hablabas contra tu hermano: Contra el hijo de tu madre ponías infamia.
20Nequeyoßob âtin chirix lê ras êrîtzßin ut nequeyoßob ajcuiß âtin chirix li tzßakal êras.
21Estas cosas hiciste, y yo he callado: Pensabas que de cierto sería yo como tú: Yo te argüiré, y pondré las delante de tus ojos.
21Chixjunil aßin xebânu ut mâcßaß xinye. Saß êchßôl lâex nak juntakßêt innaßleb êriqßuin. Abanan anakcuan tincßut chêru li cßaßru yôquex ut texinkßus.
22Entended ahora esto, los que os olvidáis de Dios; No sea que arrebate, sin que nadie libre.
22Cheqßuehak retal aßin lâex li nequextzßektânan cue. Chebânuhak cuênt. Mâre anchal texinsach chi junaj cua ut mâ ani chic naru tâcolok êre.Li bantioxînc chicuu, aßan li mayej li naxqßue inlokßal. Relic chi yâl lâin tincolok reheb li nequeßxbânu li cßaßru ninye.—
23El que sacrifica alabanza me honrará: Y al que ordenare su camino, Le mostraré la salud de Dios.
23Li bantioxînc chicuu, aßan li mayej li naxqßue inlokßal. Relic chi yâl lâin tincolok reheb li nequeßxbânu li cßaßru ninye.—