¹敬畏　神大有倚靠

¹Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

²行事正直的，敬畏耶和华；行为乖僻的，却藐视他。

²Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

³愚妄人的口中长出骄傲的枝子；智慧人的嘴唇，能保障自己。

³În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

⁴没有耕牛，槽头干净；出产丰盛，却是凭着牛的力量。

⁴Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

⁵诚实的证人不说谎话；虚伪的证人吐出谎言。

⁵Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

⁶好讥笑人的寻找智慧，却寻不着；聪明人寻找知识，却轻易得着。

⁶Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

⁷你当离开愚昧人，因为你不会从他的嘴里晓得知识。

⁷Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

⁸精明人的智慧能分辨自己的道路；愚昧人的愚妄却欺骗自己。

⁸Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

⁹愚妄人讥笑赎愆祭，正直人中间却有恩宠。

⁹Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

¹⁰人的苦楚，只有自己心里知道；心中的喜乐，外人也不能分享。

¹⁰Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

¹¹恶人的家必毁坏，正直人的帐棚却必兴盛。

¹¹Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

¹²有一条路，人以为是正路，走到尽头却是死亡之路。

¹²Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

¹³人在喜笑中，心里也会有痛苦；欢乐的结局，会是愁苦。

¹³De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

¹⁴心中背道的，必饱尝自己行为的恶果；善人也因自己所行的，得到善报。

¹⁴Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

¹⁵愚蒙人凡话都信；精明的人却步步谨慎。

¹⁵Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

¹⁶智慧人敬畏耶和华（“智慧人敬畏耶和华”或译：“智慧人恐惧战兢”），远离恶事；愚昧人却骄傲自恃。

¹⁶Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

¹⁷轻易动怒的，行事愚妄；心怀诡计的人，被人恨恶。

¹⁷Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

¹⁸愚蒙人得愚妄为产业；精明的人以知识为冠冕。

¹⁸Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

¹⁹坏人必俯伏在好人面前，恶人必俯伏在义人门口。

¹⁹Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

²⁰穷人连邻舍也厌恶他；财主却有很多人爱他。

²⁰Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

²¹藐视邻舍的，是为有罪；恩待贫穷人的，是为有福。

²¹Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

²²图谋恶事的，不是走错了吗？谋求善事的，必得慈爱和诚实。

²²În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

²³一切劳苦都有益处，嘴上空谈引致贫穷。

²³Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

²⁴智慧人的冠冕是他们的财富；愚昧人的愚妄，始终是愚妄。

²⁴Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

²⁵作真见证的，救人性命；吐出谎言的，以诡诈害人。

²⁵Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

²⁶敬畏耶和华的，大有倚靠；他的子孙也有避难所。

²⁶Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

²⁷敬畏耶和华是生命的泉源，能使人避开死亡的网罗。

²⁷Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

²⁸君王的荣耀在于人民众多，帝王的没落由于国民寡少。

²⁸Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

²⁹不轻易动怒的，十分聪明；轻易动怒的，大显愚妄。

²⁹Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

³⁰心里平静，可使身体健康；但嫉妒能使骨头朽烂。

³⁰O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

³¹欺压贫寒的，就是辱骂造他的主；恩待穷苦人的，就是尊敬造他的主。

³¹Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

³²恶人必因自己所行的恶事被推倒，义人死的时候仍有所倚靠。

³²Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

³³智慧居于聪明人的心中；愚昧人心里所存的，人所周知（“愚昧人心里所存的，人所周知”有古?本作“愚昧人心中一无所知”）。

³³Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

³⁴正义使国家兴盛，罪恶是人民的羞辱。

³⁴Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

³⁵明慧的臣仆，为王喜悦；贻羞的仆人，遭王震怒。

³⁵Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.