1追求公义为 神所爱
1Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.
2智慧人的舌头阐扬知识;愚昧人的口发出愚妄。
2Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -
3耶和华的眼目无所不在;坏人好人他都鉴察。
3Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -
4说安慰话的舌头是生命树;奸恶的舌头使人心碎。
4Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -
5愚妄人藐视父亲的管教;看重责备的是精明的人。
5Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -
6义人家中财宝丰富;恶人的收入却带来扰害。
6În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -
7智慧人的嘴唇散播知识;愚昧人的心并不是这样。
7Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -
8恶人的祭物是耶和华厌恶的;正直人的祷告却是他所喜悦的。
8Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -
9恶人的道路是耶和华厌恶的;追求公义的人却是他所爱的。
9Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -
10离弃正路的必受严厉的管教;恨恶责备的必致死亡。
10Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -
11阴间和灭亡展露在耶和华面前,何况世人的心呢?
11Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -
12好讥笑人的不喜爱责备他的人,也不到智慧人那里去。
12Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -
13喜乐的心使人脸上容光焕发;心中愁苦使人精神颓丧。
13O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -
14聪明人的心寻求知识,愚昧人的口只吃愚妄。
14Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -
15困苦人的日子尽是艰难;心中畅快的好像常享丰筵。
15Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -
16财物虽少而敬畏耶和华,胜过财物丰富却烦恼不安。
16Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -
17吃素菜而彼此相爱,胜过吃肥牛却彼此憎恨。
17Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -
18脾气暴烈的人常引起纷争;不轻易动怒的可平息争执。
18Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -
19懒惰人的道路好像荆棘篱笆;正直人的路径是平坦的大道。
19Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -
20智慧的儿子使父亲快乐;愚昧人却藐视自己的母亲。
20Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -
21无知的人以愚妄为乐;聪明人却行事正直。
21Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -
22不经商议,计划必定失败;谋士众多,计划就可成功。
22Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -
23应对得当,自己也觉喜乐;合时的话,多么美好!
23Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -
24生命之路领明慧人向上,因此他可以离开在下面的阴间。
24Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -
25耶和华必拆毁骄傲人的家,却要立定寡妇的地界。
25Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -
26邪恶的思想是耶和华厌恶的;恩慈的话却是纯净的。
26Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -
27贪爱不义之财的祸害自己的家;恨恶贿赂的必可以存活。
27Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -
28义人的心思想怎样回答;恶人的口发出恶言。
28Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -
29耶和华远离恶人,却垂听义人的祷告。
29Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -
30眼中的光采使人心快乐;好消息使骨头滋润。
30O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -
31听从有关生命之责备的,必住在智慧人中间。
31Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -
32轻忽管教的是藐视自己;听从责备的却得着智慧(“智慧”原文作“心”)。
32Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -
33敬畏耶和华是智慧的教训;尊荣以先,必有谦卑。
33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -