¹Better is the poor that walketh in his integrity, than he that is perverse in his lips, and is a fool.

¹Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

²Also, that the soul be without knowledge, it is not good; and he that hasteth with his feet sinneth.

²Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

³The foolishness of man perverteth his way: and his heart fretteth against the LORD.

³Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

⁴Wealth maketh many friends; but the poor is separated from his neighbour.

⁴Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

⁵A false witness shall not be unpunished, and he that speaketh lies shall not escape.

⁵Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

⁶Many will intreat the favour of the prince: and every man is a friend to him that giveth gifts.

⁶Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

⁷All the brethren of the poor do hate him: how much more do his friends go far from him? he pursueth them with words, yet they are wanting to him.

⁷Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

⁸He that getteth wisdom loveth his own soul: he that keepeth understanding shall find good.

⁸Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

⁹A false witness shall not be unpunished, and he that speaketh lies shall perish.

⁹Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

¹⁰Delight is not seemly for a fool; much less for a servant to have rule over princes.

¹⁰Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

¹¹The discretion of a man deferreth his anger; and it is his glory to pass over a transgression.

¹¹Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

¹²The king's wrath is as the roaring of a lion; but his favour is as dew upon the grass.

¹²Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

¹³A foolish son is the calamity of his father: and the contentions of a wife are a continual dropping.

¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

¹⁴House and riches are the inheritance of fathers: and a prudent wife is from the LORD.

¹⁴Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

¹⁵Slothfulness casteth into a deep sleep; and an idle soul shall suffer hunger.

¹⁵Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

¹⁶He that keepeth the commandment keepeth his own soul; but he that despiseth his ways shall die.

¹⁶Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

¹⁷He that hath pity upon the poor lendeth unto the LORD; and that which he hath given will he pay him again.

¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

¹⁸Chasten thy son while there is hope, and let not thy soul spare for his crying.

¹⁸Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹⁹A man of great wrath shall suffer punishment: for if thou deliver him, yet thou must do it again.

¹⁹Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

²⁰Hear counsel, and receive instruction, that thou mayest be wise in thy latter end.

²⁰Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

²¹There are many devices in a man's heart; nevertheless the counsel of the LORD, that shall stand.

²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

²²The desire of a man is his kindness: and a poor man is better than a liar.

²²Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

²³The fear of the LORD tendeth to life: and he that hath it shall abide satisfied; he shall not be visited with evil.

²³Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

²⁴A slothful man hideth his hand in his bosom, and will not so much as bring it to his mouth again.

²⁴Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

²⁵Smite a scorner, and the simple will beware: and reprove one that hath understanding, and he will understand knowledge.

²⁵Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

²⁶He that wasteth his father, and chaseth away his mother, is a son that causeth shame, and bringeth reproach.

²⁶Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

²⁷Cease, my son, to hear the instruction that causeth to err from the words of knowledge.

²⁷Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

²⁸An ungodly witness scorneth judgment: and the mouth of the wicked devoureth iniquity.

²⁸Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

²⁹Judgments are prepared for scorners, and stripes for the back of fools.

²⁹Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.