¹The king's heart is in the hand of the LORD, as the rivers of water: he turneth it whithersoever he will.

¹Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

²Every way of a man is right in his own eyes: but the LORD pondereth the hearts.

²Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

³To do justice and judgment is more acceptable to the LORD than sacrifice.

³A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

⁴An high look, and a proud heart, and the plowing of the wicked, is sin.

⁴Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

⁵The thoughts of the diligent tend only to plenteousness; but of every one that is hasty only to want.

⁵Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

⁶The getting of treasures by a lying tongue is a vanity tossed to and fro of them that seek death.

⁶Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

⁷The robbery of the wicked shall destroy them; because they refuse to do judgment.

⁷Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

⁸The way of man is froward and strange: but as for the pure, his work is right.

⁸Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

⁹It is better to dwell in a corner of the housetop, than with a brawling woman in a wide house.

⁹Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

¹⁰The soul of the wicked desireth evil: his neighbour findeth no favour in his eyes.

¹⁰Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

¹¹When the scorner is punished, the simple is made wise: and when the wise is instructed, he receiveth knowledge.

¹¹Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

¹²The righteous man wisely considereth the house of the wicked: but God overthroweth the wicked for their wickedness.

¹²Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

¹³Whoso stoppeth his ears at the cry of the poor, he also shall cry himself, but shall not be heard.

¹³Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

¹⁴A gift in secret pacifieth anger: and a reward in the bosom strong wrath.

¹⁴Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

¹⁵It is joy to the just to do judgment: but destruction shall be to the workers of iniquity.

¹⁵Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

¹⁶The man that wandereth out of the way of understanding shall remain in the congregation of the dead.

¹⁶Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

¹⁷He that loveth pleasure shall be a poor man: he that loveth wine and oil shall not be rich.

¹⁷Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

¹⁸The wicked shall be a ransom for the righteous, and the transgressor for the upright.

¹⁸Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

¹⁹It is better to dwell in the wilderness, than with a contentious and an angry woman.

¹⁹Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

²⁰There is treasure to be desired and oil in the dwelling of the wise; but a foolish man spendeth it up.

²⁰Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

²¹He that followeth after righteousness and mercy findeth life, righteousness, and honour.

²¹Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

²²A wise man scaleth the city of the mighty, and casteth down the strength of the confidence thereof.

²²Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

²³Whoso keepeth his mouth and his tongue keepeth his soul from troubles.

²³Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

²⁴Proud and haughty scorner is his name, who dealeth in proud wrath.

²⁴Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

²⁵The desire of the slothful killeth him; for his hands refuse to labour.

²⁵Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

²⁶He coveteth greedily all the day long: but the righteous giveth and spareth not.

²⁶Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

²⁷The sacrifice of the wicked is abomination: how much more, when he bringeth it with a wicked mind?

²⁷Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

²⁸A false witness shall perish: but the man that heareth speaketh constantly.

²⁸Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

²⁹A wicked man hardeneth his face: but as for the upright, he directeth his way.

²⁹Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

³⁰There is no wisdom nor understanding nor counsel against the LORD.

³⁰Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

³¹The horse is prepared against the day of battle: but safety is of the LORD.

³¹Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -