¹When thou sittest to eat with a ruler, consider diligently what is before thee:

¹Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

²And put a knife to thy throat, if thou be a man given to appetite.

²pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

³Be not desirous of his dainties: for they are deceitful meat.

³Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

⁴Labour not to be rich: cease from thine own wisdom.

⁴Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

⁵Wilt thou set thine eyes upon that which is not? for riches certainly make themselves wings; they fly away as an eagle toward heaven.

⁵Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

⁶Eat thou not the bread of him that hath an evil eye, neither desire thou his dainty meats:

⁶Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

⁷For as he thinketh in his heart, so is he: Eat and drink, saith he to thee; but his heart is not with thee.

⁷căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

⁸The morsel which thou hast eaten shalt thou vomit up, and lose thy sweet words.

⁸Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

⁹Speak not in the ears of a fool: for he will despise the wisdom of thy words.

⁹Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

¹⁰Remove not the old landmark; and enter not into the fields of the fatherless:

¹⁰Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

¹¹For their redeemer is mighty; he shall plead their cause with thee.

¹¹căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

¹²Apply thine heart unto instruction, and thine ears to the words of knowledge.

¹²Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

¹³Withhold not correction from the child: for if thou beatest him with the rod, he shall not die.

¹³Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

¹⁴Thou shalt beat him with the rod, and shalt deliver his soul from hell.

¹⁴Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

¹⁵My son, if thine heart be wise, my heart shall rejoice, even mine.

¹⁵Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

¹⁶Yea, my reins shall rejoice, when thy lips speak right things.

¹⁶şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

¹⁷Let not thine heart envy sinners: but be thou in the fear of the LORD all the day long.

¹⁷Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

¹⁸For surely there is an end; and thine expectation shall not be cut off.

¹⁸căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

¹⁹Hear thou, my son, and be wise, and guide thine heart in the way.

¹⁹Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

²⁰Be not among winebibbers; among riotous eaters of flesh:

²⁰Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

²¹For the drunkard and the glutton shall come to poverty: and drowsiness shall clothe a man with rags.

²¹Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

²²Hearken unto thy father that begat thee, and despise not thy mother when she is old.

²²Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

²³Buy the truth, and sell it not; also wisdom, and instruction, and understanding.

²³Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

²⁴The father of the righteous shall greatly rejoice: and he that begetteth a wise child shall have joy of him.

²⁴Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

²⁵Thy father and thy mother shall be glad, and she that bare thee shall rejoice.

²⁵Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

²⁶My son, give me thine heart, and let thine eyes observe my ways.

²⁶Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

²⁷For a whore is a deep ditch; and a strange woman is a narrow pit.

²⁷Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

²⁸She also lieth in wait as for a prey, and increaseth the transgressors among men.

²⁸Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

²⁹Who hath woe? who hath sorrow? who hath contentions? who hath babbling? who hath wounds without cause? who hath redness of eyes?

²⁹Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

³⁰They that tarry long at the wine; they that go to seek mixed wine.

³⁰Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

³¹Look not thou upon the wine when it is red, when it giveth his colour in the cup, when it moveth itself aright.

³¹Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

³²At the last it biteth like a serpent, and stingeth like an adder.

³²dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

³³Thine eyes shall behold strange women, and thine heart shall utter perverse things.

³³Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

³⁴Yea, thou shalt be as he that lieth down in the midst of the sea, or as he that lieth upon the top of a mast.

³⁴Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

³⁵They have stricken me, shalt thou say, and I was not sick; they have beaten me, and I felt it not: when shall I awake? I will seek it yet again.

³⁵,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``