¹Be not thou envious against evil men, neither desire to be with them.

¹Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

²For their heart studieth destruction, and their lips talk of mischief.

²căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

³Through wisdom is an house builded; and by understanding it is established:

³Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

⁴And by knowledge shall the chambers be filled with all precious and pleasant riches.

⁴prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

⁵A wise man is strong; yea, a man of knowledge increaseth strength.

⁵Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

⁶For by wise counsel thou shalt make thy war: and in multitude of counsellors there is safety.

⁶Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

⁷Wisdom is too high for a fool: he openeth not his mouth in the gate.

⁷Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

⁸He that deviseth to do evil shall be called a mischievous person.

⁸Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

⁹The thought of foolishness is sin: and the scorner is an abomination to men.

⁹Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

¹⁰If thou faint in the day of adversity, thy strength is small.

¹⁰Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

¹¹If thou forbear to deliver them that are drawn unto death, and those that are ready to be slain;

¹¹Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

¹²If thou sayest, Behold, we knew it not; doth not he that pondereth the heart consider it? and he that keepeth thy soul, doth not he know it? and shall not he render to every man according to his works?

¹²Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

¹³My son, eat thou honey, because it is good; and the honeycomb, which is sweet to thy taste:

¹³Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

¹⁴So shall the knowledge of wisdom be unto thy soul: when thou hast found it, then there shall be a reward, and thy expectation shall not be cut off.

¹⁴Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

¹⁵Lay not wait, O wicked man, against the dwelling of the righteous; spoil not his resting place:

¹⁵Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

¹⁶For a just man falleth seven times, and riseth up again: but the wicked shall fall into mischief.

¹⁶Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

¹⁷Rejoice not when thine enemy falleth, and let not thine heart be glad when he stumbleth:

¹⁷Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

¹⁸Lest the LORD see it, and it displease him, and he turn away his wrath from him.

¹⁸ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

¹⁹Fret not thyself because of evil men, neither be thou envious at the wicked:

¹⁹Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

²⁰For there shall be no reward to the evil man; the candle of the wicked shall be put out.

²⁰Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

²¹My son, fear thou the LORD and the king: and meddle not with them that are given to change:

²¹Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

²²For their calamity shall rise suddenly; and who knoweth the ruin of them both?

²²Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

²³These things also belong to the wise. It is not good to have respect of persons in judgment.

²³Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

²⁴He that saith unto the wicked, Thou are righteous; him shall the people curse, nations shall abhor him:

²⁴Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

²⁵But to them that rebuke him shall be delight, and a good blessing shall come upon them.

²⁵Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

²⁶Every man shall kiss his lips that giveth a right answer.

²⁶Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

²⁷Prepare thy work without, and make it fit for thyself in the field; and afterwards build thine house.

²⁷Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

²⁸Be not a witness against thy neighbour without cause; and deceive not with thy lips.

²⁸Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

²⁹Say not, I will do so to him as he hath done to me: I will render to the man according to his work.

²⁹Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

³⁰I went by the field of the slothful, and by the vineyard of the man void of understanding;

³⁰Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

³¹And, lo, it was all grown over with thorns, and nettles had covered the face thereof, and the stone wall thereof was broken down.

³¹Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

³²Then I saw, and considered it well: I looked upon it, and received instruction.

³²M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

³³Yet a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

³³,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

³⁴So shall thy poverty come as one that travelleth; and thy want as an armed man.

³⁴Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.