¹Boast not thyself of to morrow; for thou knowest not what a day may bring forth.

¹Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

²Let another man praise thee, and not thine own mouth; a stranger, and not thine own lips.

²Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

³A stone is heavy, and the sand weighty; but a fool's wrath is heavier than them both.

³Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

⁴Wrath is cruel, and anger is outrageous; but who is able to stand before envy?

⁴Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

⁵Open rebuke is better than secret love.

⁵Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

⁶Faithful are the wounds of a friend; but the kisses of an enemy are deceitful.

⁶Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

⁷The full soul loatheth an honeycomb; but to the hungry soul every bitter thing is sweet.

⁷Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

⁸As a bird that wandereth from her nest, so is a man that wandereth from his place.

⁸Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

⁹Ointment and perfume rejoice the heart: so doth the sweetness of a man's friend by hearty counsel.

⁹Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

¹⁰Thine own friend, and thy father's friend, forsake not; neither go into thy brother's house in the day of thy calamity: for better is a neighbour that is near than a brother far off.

¹⁰Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

¹¹My son, be wise, and make my heart glad, that I may answer him that reproacheth me.

¹¹Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

¹²A prudent man foreseeth the evil, and hideth himself; but the simple pass on, and are punished.

¹²Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

¹³Take his garment that is surety for a stranger, and take a pledge of him for a strange woman.

¹³Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

¹⁴He that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, it shall be counted a curse to him.

¹⁴Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

¹⁵A continual dropping in a very rainy day and a contentious woman are alike.

¹⁵O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

¹⁶Whosoever hideth her hideth the wind, and the ointment of his right hand, which bewrayeth itself.

¹⁶Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

¹⁷Iron sharpeneth iron; so a man sharpeneth the countenance of his friend.

¹⁷După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

¹⁸Whoso keepeth the fig tree shall eat the fruit thereof: so he that waiteth on his master shall be honoured.

¹⁸Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

¹⁹As in water face answereth to face, so the heart of man to man.

¹⁹Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

²⁰Hell and destruction are never full; so the eyes of man are never satisfied.

²⁰După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

²¹As the fining pot for silver, and the furnace for gold; so is a man to his praise.

²¹Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

²²Though thou shouldest bray a fool in a mortar among wheat with a pestle, yet will not his foolishness depart from him.

²²Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

²³Be thou diligent to know the state of thy flocks, and look well to thy herds.

²³Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

²⁴For riches are not for ever: and doth the crown endure to every generation?

²⁴Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

²⁵The hay appeareth, and the tender grass sheweth itself, and herbs of the mountains are gathered.

²⁵Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

²⁶The lambs are for thy clothing, and the goats are the price of the field.

²⁶Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

²⁷And thou shalt have goats' milk enough for thy food, for the food of thy household, and for the maintenance for thy maidens.

²⁷laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.