¹My son, if thou be surety for thy friend, if thou hast stricken thy hand with a stranger,

¹Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

²Thou art snared with the words of thy mouth, thou art taken with the words of thy mouth.

²dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

³Do this now, my son, and deliver thyself, when thou art come into the hand of thy friend; go, humble thyself, and make sure thy friend.

³fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

⁴Give not sleep to thine eyes, nor slumber to thine eyelids.

⁴Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

⁵Deliver thyself as a roe from the hand of the hunter, and as a bird from the hand of the fowler.

⁵Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

⁶Go to the ant, thou sluggard; consider her ways, and be wise:

⁶Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

⁷Which having no guide, overseer, or ruler,

⁷Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

⁸Provideth her meat in the summer, and gathereth her food in the harvest.

⁸totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

⁹How long wilt thou sleep, O sluggard? when wilt thou arise out of thy sleep?

⁹Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

¹⁰Yet a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

¹⁰Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

¹¹So shall thy poverty come as one that travelleth, and thy want as an armed man.

¹¹Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

¹²A naughty person, a wicked man, walketh with a froward mouth.

¹²Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

¹³He winketh with his eyes, he speaketh with his feet, he teacheth with his fingers;

¹³clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

¹⁴Frowardness is in his heart, he deviseth mischief continually; he soweth discord.

¹⁴Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

¹⁵Therefore shall his calamity come suddenly; suddenly shall he be broken without remedy.

¹⁵De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

¹⁶These six things doth the LORD hate: yea, seven are an abomination unto him:

¹⁶Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

¹⁷A proud look, a lying tongue, and hands that shed innocent blood,

¹⁷ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

¹⁸An heart that deviseth wicked imaginations, feet that be swift in running to mischief,

¹⁸inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

¹⁹A false witness that speaketh lies, and he that soweth discord among brethren.

¹⁹martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

²⁰My son, keep thy father's commandment, and forsake not the law of thy mother:

²⁰Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

²¹Bind them continually upon thine heart, and tie them about thy neck.

²¹leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

²²When thou goest, it shall lead thee; when thou sleepest, it shall keep thee; and when thou awakest, it shall talk with thee.

²²Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

²³For the commandment is a lamp; and the law is light; and reproofs of instruction are the way of life:

²³Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

²⁴To keep thee from the evil woman, from the flattery of the tongue of a strange woman.

²⁴Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

²⁵Lust not after her beauty in thine heart; neither let her take thee with her eyelids.

²⁵N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

²⁶For by means of a whorish woman a man is brought to a piece of bread: and the adultress will hunt for the precious life.

²⁶Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

²⁷Can a man take fire in his bosom, and his clothes not be burned?

²⁷Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

²⁸Can one go upon hot coals, and his feet not be burned?

²⁸Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

²⁹So he that goeth in to his neighbour's wife; whosoever toucheth her shall not be innocent.

²⁹Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

³⁰Men do not despise a thief, if he steal to satisfy his soul when he is hungry;

³⁰Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

³¹But if he be found, he shall restore sevenfold; he shall give all the substance of his house.

³¹Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

³²But whoso committeth adultery with a woman lacketh understanding: he that doeth it destroyeth his own soul.

³²Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

³³A wound and dishonour shall he get; and his reproach shall not be wiped away.

³³Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

³⁴For jealousy is the rage of a man: therefore he will not spare in the day of vengeance.

³⁴Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

³⁵He will not regard any ransom; neither will he rest content, though thou givest many gifts.

³⁵nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.