¹Wisdom hath builded her house, she hath hewn out her seven pillars:

¹Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

²She hath killed her beasts; she hath mingled her wine; she hath also furnished her table.

²Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

³She hath sent forth her maidens: she crieth upon the highest places of the city,

³Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

⁴Whoso is simple, let him turn in hither: as for him that wanteth understanding, she saith to him,

⁴,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

⁵Come, eat of my bread, and drink of the wine which I have mingled.

⁵,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

⁶Forsake the foolish, and live; and go in the way of understanding.

⁶Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

⁷He that reproveth a scorner getteth to himself shame: and he that rebuketh a wicked man getteth himself a blot.

⁷Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

⁸Reprove not a scorner, lest he hate thee: rebuke a wise man, and he will love thee.

⁸Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

⁹Give instruction to a wise man, and he will be yet wiser: teach a just man, and he will increase in learning.

⁹Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

¹⁰The fear of the LORD is the beginning of wisdom: and the knowledge of the holy is understanding.

¹⁰Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

¹¹For by me thy days shall be multiplied, and the years of thy life shall be increased.

¹¹Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

¹²If thou be wise, thou shalt be wise for thyself: but if thou scornest, thou alone shalt bear it.

¹²Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

¹³A foolish woman is clamorous: she is simple, and knoweth nothing.

¹³Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

¹⁴For she sitteth at the door of her house, on a seat in the high places of the city,

¹⁴Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

¹⁵To call passengers who go right on their ways:

¹⁵ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

¹⁶Whoso is simple, let him turn in hither: and as for him that wanteth understanding, she saith to him,

¹⁶,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

¹⁷Stolen waters are sweet, and bread eaten in secret is pleasant.

¹⁷,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

¹⁸But he knoweth not that the dead are there; and that her guests are in the depths of hell.

¹⁸El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.