Esperanto

Romanian: Cornilescu

Job

16

1Ijob respondis kaj diris:
1Iov a luat cuvîntul şi a zis:
2Mi auxdis multe da similaj aferoj; Tedaj konsolantoj vi cxiuj estas.
2,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.
3CXu estos fino al la ventaj vortoj? Kaj kio vin incitis, ke vi tiel parolas?
3Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?
4Mi ankaux povus paroli, kiel vi. Se vi estus sur mia loko, Mi konsolus vin per vortoj Kaj balancus pri vi mian kapon.
4Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,
5Mi fortigus vin per mia busxo Kaj konsolus vin per paroloj de miaj lipoj.
5v'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?
6Se mi parolos, mia doloro ne kvietigxos; Se mi cxesos, kio foriros de mi?
6Dacă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?
7Sed nun Li lacigis min, Li detruis mian tutan esencon.
7Dar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!
8Vi faris al mi sulkojn, tio farigxis atesto; Mia senfortigxo staras antaux mia vizagxo, kaj parolas.
8M'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.
9Lia kolero dissxiras; Mia malamanto grincigas kontraux mi siajn dentojn; Mia premanto briligas kontraux mi siajn okulojn.
9Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.
10Ili malfermegis kontraux mi sian busxon, insulte batas min sur la vangojn; CXiuj kune kontentigis sur mi sian koleron.
10Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.
11Dio transdonis min al maljustulo, JXetis min en la manojn de malbonuloj.
11Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.
12Mi estis trankvila; sed Li frakasis min, Li kaptis min je la kolo, disbatis min, Kaj Li faris min por Si celo.
12Eram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.
13Liaj pafistoj min cxirkauxis; Li dishakas miajn internajxojn kaj ne kompatas, Li elversxas sur la teron mian galon.
13Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,
14Li faras en mi brecxon post brecxo, Li kuras kontraux min kiel batalisto.
14mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.
15Sakajxon mi kudris sur mian korpon, Kaj en polvo mi kasxis mian kornon.
15Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.
16Mia vizagxo sxvelis de plorado, Kaj sur miaj palpebroj estas morta ombro;
16Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.
17Kvankam ne trovigxas perfortajxo en miaj manoj, Kaj mia pregxo estas pura.
17Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.
18Ho tero, ne kovru mian sangon, Kaj mia kriado ne trovu haltejon.
18Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!
19Vidu, en la cxielo estas mia atestanto, Kaj mia konanto estas en la altaj sferoj.
19Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.
20Parolistoj estas por mi miaj amikoj; Sed mia okulo larmas al Dio,
20Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,
21Ke Li decidu inter homo kaj Dio, Inter homo kaj lia amiko.
21să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.
22CXar la nombro de la jaroj pasos, Kaj mi iros sur vojon nereveneblan.
22Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.