¹Mi faris interligon kun miaj okuloj, Ke mi ne atentu virgulinon.

¹Făcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

²Kia estas la parto, kiun donas Dio de supre? Kaj kion destinas la Plejpotenculo el la altaj sferoj?

²Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?

³CXu ne malfelicxon al malpiulo, Kaj forpusxon de malbonagantoj?

³Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

⁴CXu Li ne vidas mian konduton, Ne kalkulas cxiujn miajn pasxojn?

⁴N'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?

⁵CXu mi iradis en malvero, Kaj miaj piedoj rapidis al trompo?

⁵Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:

⁶Li pesu min per justa pesilo, Kaj tiam Dio konvinkigxos pri mia senkulpeco.

⁶să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!

⁷Se mia pasxo forklinigxis de la vojo, Se mia koro sekvis miajn okulojn, Kaj se al mia mano algluigxis makulo:

⁷De mi s'a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s'a lipit vreo întinăciune de mînile mele,

⁸Tiam mi semu kaj alia mangxu, Kaj mia idaro elradikigxu.

⁸atunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!

⁹Se mia koro forlogigxis al virino, Kaj mi kasxe atendis cxe la pordo de mia amiko:

⁹Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,

¹⁰Tiam mia edzino estu adultigata de aliulo, Kaj aliuloj klinigxu super sxi.

¹⁰atunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s'o necinstească alţii!

¹¹CXar tio estus malvirto, Tio estus krimo, kiun devas puni jugxistoj.

¹¹Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,

¹²Tio estas fajro, kiu ekstermas gxis la abismo, Kaj mian tutan akiritajxon gxi elradikigus.

¹²un foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.

¹³CXu mi malsxatis la rajton de mia servisto aux de mia servistino, Kiam ili havis jugxan aferon kun mi?

¹³De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,

¹⁴Tiam kion mi farus, kiam Dio levigxus? Kaj kion mi respondus al Li, kiam Li esplordemandus?

¹⁴ce aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?

¹⁵Lin kreis ja Tiu sama, kiu kreis min en la ventro, Kaj Tiu sama pretigis en la ventro ankaux lin.

¹⁵Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

¹⁶CXu mi rifuzis la deziron de senhavuloj? Aux cxu mi turmentis la okulojn de vidvino?

¹⁶Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,

¹⁷CXu mian panpecon mi mangxis sola? CXu ne mangxis de gxi ankaux orfo?

¹⁷dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,

¹⁸CXar detempe de mia juneco mi estis kiel patro, Kaj de post la eliro el la ventro de mia patrino mi estis gvidisto.

¹⁸eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;

¹⁹Kiam mi vidis malfelicxulon sen vesto Kaj malricxulon sen kovro,

¹⁹dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,

²⁰CXu tiam ne benis min liaj lumboj, CXu li ne estis varmigata per la lano de miaj sxafoj?

²⁰fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

²¹Se mi levis mian manon kontraux orfon, CXar mi vidis en la pordego helpon al mi,

²¹dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

²²En tia okazo mia sxultro defalu de la dorso, Kaj mia brako rompigxu de kano.

²²atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!

²³CXar mi timas la punon de Dio, Kaj gxian pezon mi ne povus elteni.

²³Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.

²⁴CXu mi faris la oron mia espero, Kaj la orbulon mi nomis mia fido?

²⁴Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`;

²⁵CXu mi gxojis, ke mia ricxeco estas granda Kaj ke mia mano multe akiris?

²⁵dacă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;

²⁶Kiam mi vidis la lumon brilantan Kaj la lunon majeste irantan,

²⁶dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,

²⁷CXu tiam sekrete forlogigxis mia koro Kaj mi sendis kisojn per mia mano?

²⁷şi dacă mi s'a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:

²⁸Ankaux tio estus krimo jugxinda, CXar mi forneus per tio Dion en la alto.

²⁸şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m'aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!

²⁹CXu mi gxojis pri malfelicxo de mia malamiko? Aux cxu mi estis ravita, se lin trafis malbono?

²⁹Dacă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,

³⁰Mi ne permesis al mia gorgxo peki Per eldiro de malbeno kontraux lia animo.

³⁰eu, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;

³¹CXu la homoj de mia tendo ne diris: Ho, se oni ne satigxus de lia karno!

³¹dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ,Unde este cel ce nu s'a săturat din carnea lui?`

³²Ne noktis fremdulo sur la strato; Miajn pordojn mi malfermadis al migrantoj.

³²Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;

³³CXu mi hommaniere kovradis miajn kulpojn, Por kasxi en mia brusto miajn pekojn?

³³dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,

³⁴En tia okazo mi timus grandan homamason, Kaj malestimo de familioj min timigus; Mi silentus, kaj ne elirus ekster la pordon.

³⁴pentrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul...

³⁵Ho, se iu auxskultus min! Jen estas mia signo; la Plejpotenculo respondu al mi. Se mia akuzanto skribus libron,

³⁵Oh! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?

³⁶Mi portus gxin sur mia sxultro, Mi metus gxin sur min kiel kronon,

³⁶Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună;

³⁷Mi raportus al li pri la nombro de miaj pasxoj; Mi alproksimigxus al li kiel al princo.

³⁷să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

³⁸Se mia lando kriis kontraux mi, Kaj gxiaj sulkoj ploris,

³⁸Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;

³⁹Se gxiajn fruktojn mi mangxis senpage, Kaj mi afliktis la animon de gxiaj mastroj:

³⁹dacă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:

⁴⁰Tiam anstataux tritiko kresku por mi kardo, Kaj anstataux hordeo dornoj. Finigxis la paroloj de Ijob.

⁴⁰atunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!`` Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.