¹Mia filo! se vi garantiis por via proksimulo Kaj donis vian manon por aliulo,

¹Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

²Tiam vi enretigxis per la vortoj de via busxo, Kaptigxis per la vortoj de via busxo.

²dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

³Tiam, mia filo, agu tiel kaj savigxu, CXar vi falis en la mano de via proksimulo: Iru, vigligxu, kaj petegu vian proksimulon;

³fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

⁴Ne lasu viajn okulojn dormi Kaj viajn palpebrojn dormeti;

⁴Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

⁵Savu vin, kiel gazelo, el la mano, Kaj kiel birdo el la mano de la birdokaptisto.

⁵Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

⁶Iru al la formiko, vi maldiligentulo; Rigardu gxian agadon, kaj sagxigxu.

⁶Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

⁷Kvankam gxi ne havas estron, Nek kontrolanton, nek reganton,

⁷Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

⁸GXi pretigas en la somero sian panon, GXi kolektas dum la rikolto sian mangxon.

⁸totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

⁹GXis kiam, maldiligentulo, vi kusxos? Kiam vi levigxos de via dormo?

⁹Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

¹⁰Iom da dormo, iom da dormeto, Iom da kunmeto de la manoj por kusxado;

¹⁰Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

¹¹Kaj venos via malricxeco kiel rabisto, Kaj via senhaveco kiel viro armita.

¹¹Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

¹²Homo sentauxga, homo malbonfarema, Iras kun busxo malica,

¹²Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

¹³Donas signojn per la okuloj, aludas per siaj piedoj, Komprenigas per siaj fingroj;

¹³clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

¹⁴Perverseco estas en lia koro, li intencas malbonon; En cxiu tempo li semas malpacon.

¹⁴Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

¹⁵Tial subite venos lia pereo; Li estos rompita subite, kaj neniu lin sanigos.

¹⁵De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

¹⁶Jen estas ses aferoj, kiujn la Eternulo malamas, Kaj sep, kiujn Li abomenegas.

¹⁶Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

¹⁷Arogantaj okuloj, mensogema lango, Kaj manoj, kiuj versxas senkulpan sangon,

¹⁷ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

¹⁸Koro, kiu preparas malbonfarajn intencojn, Piedoj, kiuj rapidas kuri al malbono,

¹⁸inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

¹⁹Falsa atestanto, kiu elspiras mensogojn; Kaj tiu, kiu semas malpacon inter fratoj.

¹⁹martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

²⁰Konservu, mia filo, la ordonon de via patro, Kaj ne forjxetu la instruon de via patrino.

²⁰Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

²¹Ligu ilin por cxiam al via koro, Volvu ilin sur vian kolon.

²¹leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

²²Kiam vi iros, ili gvidos vin; Kiam vi kusxigxos, ili vin gardos; Kaj kiam vi vekigxos, ili parolos kun vi.

²²Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

²³CXar moralordono estas lumingo, kaj instruo estas lumo, Kaj edifaj predikoj estas vojo de vivo,

²³Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

²⁴Por gardi vin kontraux malbona virino, Kontraux glata lango de fremdulino.

²⁴Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

²⁵Ne deziregu en via koro sxian belecon, Kaj ne kaptigxu per sxiaj palpebroj.

²⁵N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

²⁶CXar la kosto de publikulino estas nur unu pano; Sed fremda edzino forkaptas la grandvaloran animon.

²⁶Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

²⁷CXu iu povas teni fajron en sia sino tiel, Ke liaj vestoj ne brulu?

²⁷Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

²⁸CXu iu povas marsxi sur ardantaj karboj, Ne bruligante siajn piedojn?

²⁸Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

²⁹Tiel ankaux estas kun tiu, kiu venas al la edzino de sia proksimulo; Neniu, kiu sxin ektusxas, restas sen puno.

²⁹Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

³⁰Oni ne faras grandan honton al sxtelanto, Se li sxtelas por sin satigi, kiam li malsatas;

³⁰Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

³¹Kaj kiam oni lin kaptas, li pagas sepoble; La tutan havon de sia domo li fordonas.

³¹Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

³²Sed kiu adultas kun virino, tiu estas sensagxa; Tiu, kiu faras tion, pereigas sian animon;

³²Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

³³Batojn kaj malhonoron li ricevas, Kaj lia honto ne elvisxigxas;

³³Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

³⁴CXar furiozas la jxaluzo de la edzo; Kaj li ne indulgas en la tempo de la vengxo.

³⁴Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

³⁵Li rigardas nenian kompenson, Kaj li ne akceptas, se vi volas ecx multe donaci.

³⁵nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.