1Und er zog von dannen und kam in seine Vaterstadt; und seine Jünger folgten ihm nach.
1Li Jesús qui-el sa' li na'ajej a'an ut cô sa' lix tenamit rochbeneb lix tzolom.
2Und als der Sabbat kam, fing er an in der Synagoge zu lehren; und die vielen, die zuhörten, erstaunten und sprachen: Woher kommt diesem solches? Und was ist das für eine Weisheit, die ihm gegeben ist, und geschehen solche Taten durch seine Hände?
2Sa' li hilobâl cutan cô sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Qui-oc chixtzolbaleb li tenamit. Nabal que'abin re ut quilaje'sach xch'ôl chirabinquil ut que'xye chi ribileb rib: -¿Bar xtzol lix na'leb? ¿C'a'ru chi na'lebil li naxnau? ¿Chanru nak naxbânu li milagro? chanqueb.
3Ist er nicht der Zimmermann, der Sohn der Maria, der Bruder des Jakobus und Joses und Judas und Simon? Und sind nicht seine Schwestern hier bei uns? Und sie nahmen Anstoß an ihm.
3-¿Ma mâcua' ta bi' a'in laj pech'? Ut, ¿mâcua' ta bi' lix María lix na'? ¿Ma mâcua' ta bi' laj Jacobo li rîtz'in ut laj José, laj Judas ut laj Simón? ¿Ma mâcua' ta bi' a'in eb li rîtz'in li cuanqueb sa' kayânk? chanqueb. Ut que'chal xjosk'il sa' xbên.
4Jesus aber sprach zu ihnen: Ein Prophet ist nirgends verachtet außer in seiner Vaterstadt und bei seinen Verwandten und in seinem Hause.
4Ut li Jesús quixye: -Junak profeta naq'uehe' xlok'al yalak bar, abanan sa' lix tenamit ut sa' xyânkeb li rech'alal ut sa' rochoch inc'a' naq'uehe' xlok'al.-
5Und er konnte daselbst kein Wunder tun, außer daß er wenigen Kranken die Hände auflegte und sie heilte.
5Ut inc'a' quiru quixbânu li milagro sa' lix tenamit xban nak inc'a' que'xpâb nak cuan xcuanquil. Cuib oxib ajcui' li yaj quixq'ue li ruk' sa' xbêneb re nak te'q'uirâk.
6Und er verwunderte sich wegen ihres Unglaubens und zog durch die Dörfer ringsumher und lehrte.
6Ut li Jesús quisach xch'ôl chirilbaleb nak inc'a' neque'xpâb nak cuan xcuanquil. Ut nak qui-el aran, cô sa' chixjunil li c'alebâl chixtzolbaleb li tenamit.
7Und er rief die Zwölf zu sich und fing an, sie je zwei und zwei auszusenden, und gab ihnen Macht über die unreinen Geister.
7Tojo'nak quixbokeb lix tzolom cablaju ut quixtaklaheb chi ca'cabil ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquil li mâus aj musik'ej.
8Und er befahl ihnen, sie sollten nichts auf den Weg nehmen als nur einen Stab, keine Tasche, kein Brot, kein Geld im Gürtel,
8Ut quixye reheb: -Mâc'a' c'a'ru têc'am nak texxic, ca'aj cui' lê xuk'. Inc'a' têc'am êtzacaêmk, chi moco junak bôls, chi moco tumin têc'am.
9sondern nur Sandalen an den Füßen tragen und nicht zwei Röcke anziehen.
9Ca'aj cui' lê xâb cuan chêrok têc'am ut ca'aj cui' lê rak' cuan chêrix têc'am.
10Und er sprach zu ihnen: Wo ihr in ein Haus eintretet, da bleibet, bis ihr von dannen ziehet.
10Ut quixye ajcui' reheb: -Nak texcuulak sa' junak tenamit, sa' li cab tex-oc cui' chi hilânc, aran texcanâk ut inc'a' yal yôkex chixjalbal êna'aj. Nak ac xic êre sa' jalan chic tenamit, tojo'nak têjal lê na'aj.
11Und wenn ein Ort euch nicht aufnimmt und man euch nicht hören will, da zieht von dannen und schüttelt den Staub von euren Füßen, ihnen zum Zeugnis.
11Cui texcuulak sa' junak na'ajej bar cui' inc'a' texc'ulek' chi moco te'raj rabinquil lê râtin, nak tex-êlk riq'uineb têchik' li poks chêrok jo' retalil li raylal te'xc'ul. Relic chi yâl ninye êre nak k'axal cui'chic li raylal te'xc'ul chiruheb laj Sodoma ut laj Gomorra sa' xk'ehil li rakba âtin, chan.
12Und sie gingen und predigten, man solle Buße tun,
12Jo'can nak que'côeb lix tzolom li Jesús ut que'xch'olob xyâlal chiruheb li tenamit re nak te'xyot' xch'ôl ut te'xjal xc'a'uxeb.
13und trieben viele Dämonen aus und salbten viele Kranke mit Öl und heilten sie.
13Que'risi nabal li mâus aj musik'ej riq'uineb ut que'xq'ue li aceite sa' xjolomeb li yaj jo' retalil xcuanquil li Dios ut que'xq'uirtesiheb.
14Und der König Herodes hörte das (denn sein Name ward bekannt), und er sprach: Johannes der Täufer ist von den Toten auferstanden; darum wirken die Wunderkräfte durch ihn!
14Li tenamit yôqueb chixserak'inquil li milagro yô chixbânunquil li Jesús. Nak quirabi a'an, li rey Herodes quixye: -A'an laj Juan laj Cubsihom Ha'. Xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixbânunquil li milagro, chan.
15Andere aber sprachen: Es ist Elia; wieder andere: Es ist ein Prophet oder wie einer der Propheten.
15Ut cuan que'yehoc re nak a'an li profeta Elías. Ut cuan ajcui' que'yehoc re nak a'an jun li profeta jo' li profeta que'cuan najter.
16Da es also Herodes hörte, sprach er: Es ist Johannes, den ich enthauptet habe; der ist von den Toten auferstanden!
16Ut nak quirabi a'an, laj Herodes quixye: -A'an laj Juan li quintakla xch'otbal xcux. A'an xcuacli chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak, chan.
17Denn er, Herodes, hatte ausgesandt und Johannes greifen und ihn im Gefängnis binden lassen, wegen Herodias, des Weibes seines Bruders Philippus, weil er sie zur Frau genommen hatte.
17Quixye chi jo'can xban nak a'an quitaklan re xchapbal laj Juan. Que'xbac' ut que'xq'ue sa' tz'alam. Quixbânu chi jo'can xban nak jo'can quiraj lix Herodías. Lix Herodías a'an rixakil laj Felipe, rîtz'in laj Herodes ut laj Herodes quixc'am chok' rixakil.
18Denn Johannes hatte zu Herodes gesagt: Es ist dir nicht erlaubt, deines Bruders Weib zu haben!
18Nak toj mâji' naq'uehe' sa' tz'alam, laj Juan laj Cubsihom Ha' quixye re laj Herodes: -Nimla mâc xabânu nak xac'am chok' âcuixakil lix Herodías xban nak ac sumsu riq'uin lâ cuîtz'in, laj Felipe, chan re.
19Herodias aber stellte ihm nach und wollte ihn töten, und sie vermochte es nicht.
19Riq'uin a'an mâ ca'ch'in nak quijosk'o' lix Herodías sa' xbên laj Juan ut quiraj raj xcamsinquil. Abanan inc'a' naru xban nak laj Herodes inc'a' quixcanab chixcamsinquil.
20Denn Herodes fürchtete den Johannes, weil er wußte, daß er ein gerechter und heiliger Mann war, und er bewachte ihn und gehorchte ihm in manchem und hörte ihn gern.
20Laj Herodes naxnau nak laj Juan tîc xch'ôl ut santil cuînk. Jo'can nak naxucuac ut inc'a' naraj nak tâcamsîk. Quicuulac chiru rabinquil li quixye laj Juan usta c'ajo' nak naq'uehe' chi c'oxlac xban li âtin nayehe' re.
21Als aber ein gelegener Tag kam, da Herodes seinen Großen und Obersten und den Vornehmsten des galiläischen Landes an seinem Geburtstag ein Gastmahl gab,
21Abanan lix Herodías quixtau chanru nak naru xcamsinquil laj Juan. Jo'ca'in quic'ulman. Nak laj Herodes quixnink'ei lix chihab, quixbokeb chi cua'ac li nînkeb xcuanquil sa' li tenamit, ut quixbokeb ajcui' li neque'taklan reheb li soldado ut jo'can ajcui' chixjunileb li xnînkal ru cuînk re Galilea.
22da trat die Tochter der Herodias herein und tanzte. Das gefiel dem Herodes und denen, die mit ihm zu Tische saßen. Da sprach der König zu dem Mädchen: Erbitte von mir, was du willst, so will ich es dir geben!
22Lix co' lix Herodías qui-oc bar yôqueb cui' chi cua'ac li ula' ut qui-oc chi xajoc chiruheb. Laj Herodes quicuulac chiru chanru naxajoc. Ut quicuulac ajcui' chiruheb li ula'. Jo'can nak laj Herodes quixye re li xka'al: -Tâtz'âma cue li c'a'ru tâcuaj ut lâin tinq'ue âcue, chan.
23Und er schwur ihr: Was du auch von mir erbitten wirst, das will ich dir geben, bis zur Hälfte meines Königreichs.
23Ut quixye ajcui' re li xka'al: -Sa' xc'aba' li Dios, tinq'ue âcue li c'a'ru tâpatz' cue. Usta yijach lin jun cablal tâpatz' cue, tinq'ue âcue, chan.
24Da ging sie hinaus und sprach zu ihrer Mutter: Was soll ich erbitten? Diese aber sprach: Das Haupt Johannes des Täufers!
24Ut li xka'al cô chixpatz'bal re lix na': -¿C'a'ru us tintz'âma re? chan. Ut lix na' quixye re: -Tz'âma re nak tixq'ue âcue lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan.
25Und alsbald ging sie eilends zum König hinein, bat und sprach: Ich will, daß du mir gäbest jetzt gleich auf einer Schüssel das Haupt Johannes des Täufers!
25Sa' junpât cô li xka'al riq'uin laj Herodes ut quixye re: -Lâin tincuaj nak anakcuan ajcui' tâq'ue cue sa' junak plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan.
26Da ward der König sehr betrübt; doch um des Eides und um derer willen, die mit ihm zu Tische saßen, wollte er sie nicht abweisen.
26Ut laj Herodes c'ajo' nak quiraho' sa' xch'ôl. Abanan mâc'a' chic quiru quixye xban nak chixjunileb li ula' que'abin re nak quixye sa' xc'aba' li Dios tixq'ue re li c'a'ru tixtz'âma.
27Und der König schickte alsbald einen von der Wache hin und befahl, sein Haupt zu bringen.
27Laj Herodes ticto quixtakla jun li soldado chixc'ambal chak lix jolom laj Juan. Li soldado cô sa' tz'alam chixch'otbal lix cux laj Juan.
28Dieser ging hin und enthauptete ihn im Gefängnis und brachte sein Haupt auf einer Schüssel und gab es dem Mädchen, und das Mädchen gab es seiner Mutter.
28Ut quixc'am chak lix jolom sa' jun li plato. Quixq'ue re li xka'al ut li xka'al quixk'axtesi re lix na'.
29Und als seine Jünger es hörten, kamen sie und nahmen seinen Leichnam und legten ihn in ein Grab.
29Nak que'rabi lix tzolom laj Juan nak que'xcamsi, que'chal chixc'ambal li camenak ut coxe'xmuk.
30Und die Apostel versammelten sich bei Jesus und verkündigten ihm alles, was sie getan und gelehrt hatten.
30Ut nak que'suk'i chak lix tzolom li Jesús chixbânunquil li c'anjel que'taklâc cui', cole'xch'utub rib riq'uin li Jesús ut que'xserak'i re c'a'ru quilaje'xbânu chak. Ut que'xye ajcui' re chanru nak que'xtzol li tenamit.
31Und er sprach zu ihnen: Kommet ihr allein abseits an einen einsamen Ort und ruhet ein wenig! Denn es waren viele, die ab und zugingen, und sie hatten nicht einmal Zeit zu essen.
31Neque'el neque'oc li q'uila tenamit riq'uin li Jesús. Jo'can ajcui' riq'uineb lix tzolom. Ut riq'uin a'an inc'a' naru neque'hilan chi moco naru te'cua'ak. Jo'can nak quixye li Jesús: -Yo'keb sa' junak na'ajej bar mâc'a' cui' tenamit re nak naru tohilânk ca'ch'inak kajunes, chan li Jesús.
32Und sie fuhren allein zu Schiff an einen einsamen Ort.
32Ut que'oc sa' jun li jucub ut que'côeb sa' jun na'ajej bar cui' te'hilânk raj ca'ch'inak xjuneseb.
33Und viele sahen sie wegfahren und merkten es; und sie liefen aus allen Städten zu Fuß dort zusammen und kamen ihnen zuvor.
33Abanan nabaleb que'iloc re nak yôqueb chi xic ut que'xnau nak a'an li Jesús. Nabal quilaje'el sa' li tenamit junjûnk. Que'côeb chi rokeb sa' ânil ut a'aneb xbên cua que'cuulac sa' li na'ajej bar yô cui' chi xic li Jesús rochbeneb lix tzolom.
34Und als Jesus ausstieg, sah er eine große Menge Volks und hatte Erbarmen mit ihnen; denn sie waren wie Schafe, die keinen Hirten haben; und er fing an, sie vieles zu lehren.
34Ut nak qui-el li Jesús sa' li jucub, quirileb li q'uila tenamit. Quixtok'oba ruheb xban nak chanchaneb li carner mâc'a' aj ilol reheb. Ut nabal li c'a'ak re ru quixtzoleb cui'.
35Und als nun der Tag fast dahin war, traten seine Jünger zu ihm und sagten: Dieser Ort ist öde, und der Tag ist fast dahin.
35Nak que'ril nak yô chi ecuûc, que'côeb lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Yô chi ecuûc ut arin mâc'a' cuan.
36Entlasse sie, damit sie in die Gehöfte und Dörfer ringsumher gehen und sich Brot kaufen; denn sie haben nichts zu essen.
36Mâc'a' xcuaheb. Taklaheb chixlok'baleb lix cua sa' eb li c'alebâl ut sa' eb li coc' tenamit li cuanqueb chi nach', chanqueb.
37Er aber antwortete und sprach zu ihnen: Gebet ihr ihnen zu essen! Und sie sprachen zu ihm: Sollen wir hingehen und für zweihundert Denare Brot kaufen und ihnen zu essen geben?
37Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: -Q'uehomakeb chi cua'ac lâex.- Ut eb a'an que'xye: -¿Ma toxic chixlok'bal cuibak ciento denarios chi caxlan cua chi jo'canan re te'kaq'ue chi cua'ac? chanqueb.
38Er aber sprach zu ihnen: Wie viele Brote habt ihr? Gehet hin und sehet! Und als sie es erkundigt hatten, sprachen sie: Fünf, und zwei Fische.
38Li Jesús quixye: -¿Jarub li caxlan cua cuan êriq'uin? Ayukex, ilomak chak.- Que'côeb chi rilbal ut nak que'suk'i que'xye re: -Cuan ôb li caxlan cua ut cuib li car, chanqueb.
39Und er befahl ihnen, daß sich alle nach Tischgesellschaften ins grüne Gras setzen sollten.
39Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal reheb li tenamit nak te'c'ojlâk sa' li pach'aya' chi junjûnk ch'ûtal.
40Und sie setzten sich gruppenweise, zu hundert und zu fünfzig.
40Ut que'c'ojla chi junjûnk ch'ûtal. Cuan que'c'ojla chi jun ciento sa' jûnk ch'ûtal ut cuan cui'chic que'c'ojla chi mero ciento sa' li junjûnk ch'ûtal.
41Und er nahm die fünf Brote und die zwei Fische, blickte zum Himmel empor und dankte, brach die Brote und gab sie seinen Jüngern, damit sie sie ihnen vorlegten; auch die zwei Fische teilte er unter alle.
41Tojo'nak li Jesús quixchap li ôb chi caxlan cua ut li cuib chi car ut qui-iloc sa' choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi li caxlan cua ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. Ut que'xjeq'ui ajcui' li car.
42Und sie aßen alle und wurden satt.
42Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'ôl.
43Und sie hoben auf an Brocken zwölf Körbe voll, und von den Fischen.
43Ut qui-ela'an li caxlan cua. Jo'can ajcui' li car. Cablaju chacach li qui-ela'an.
44Und die, welche die Brote gegessen hatten, waren fünftausend Männer.
44Nabal chi tenamit que'cua'ac. Sa' xyânkeb li que'cua'ac cuanqueb ôb mil junes cuînk.
45Und alsbald nötigte er seine Jünger, in das Schiff zu steigen und vor ihm ans jenseitige Ufer, nach Bethsaida, voraus zu fahren, bis er das Volk entlassen hätte.
45Ut chirix chic a'an, li Jesús quixtaklaheb lix tzolom sa' li jucub ut quixye reheb: -Xbên cua texxic jun pac'al li palau sa' li tenamit Betsaida. Lâin toj tincanâk chixchak'rabinquileb li tenamit, chan reheb.
46Und nachdem er sie verabschiedet hatte, ging er auf einen Berg, um zu beten.
46Ut nak ac xchak'rabiheb li tenamit, li Jesús cô chiru tzûl chi tijoc.
47Und als es Abend geworden, war das Schiff mitten auf dem Meere und er allein auf dem Lande.
47Te'cuulak lix tzolom sa' xyi li palau nak qui-oc li k'ojyîn, a'ut li Jesús toj cuan xjunes chire li palau.
48Und er sah, daß sie beim Rudern Not litten; denn der Wind war ihnen entgegen. Und um die vierte Nachtwache kommt er zu ihnen, auf dem Meere wandelnd; und er wollte bei ihnen vorübergehen.
48Quiril nak lix tzolom cuanqueb sa' jun ch'a'ajquilal sa' li jucub. Yôqueb chixtacuasinquil ribeb chixberesinquil li jucub xban nak sa' xbe ik' yôqueb chixc'ambal. Sakêuc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cui' ut yô chi bêc chiru ha'. Quixbânu jo' li tîc tânumek'.
49Als sie ihn aber auf dem Meere wandeln sahen, meinten sie, es sei ein Gespenst, und schrieen.
49Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yô chi bêc chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re. Que'xc'oxla nak anum yôqueb chirilbal.
50Denn sie sahen ihn alle und erschraken. Er aber redete alsbald mit ihnen und sprach: Seid getrost! Ich bin's; fürchtet euch nicht!
50Chixjunileb que'iloc re ut c'ajo' nak que'xucuac. Li Jesús ticto quirâtinaheb ut quixye reheb: -Mexxucuac. Lâin li yôquex chicuilbal. Cacuubresihomak êch'ôl, chan reheb.
51Und er stieg zu ihnen in das Schiff, und der Wind legte sich. Und sie erstaunten bei sich selbst über die Maßen und verwunderten sich.
51Nak qui-oc sa' li jucub sa' xyânkeb, ch'anamil li ik'. Inc'a' chic qui-ec'an. Ut eb lix tzolom quilaje'sach xch'ôl chirilbal.
52Denn sie waren nicht verständig geworden durch die Brote; denn ihr Herz war verhärtet.
52Que'sach xch'ôl xban nak toj mâji' neque'xtau xyâlal chirix li milagro quixbânu li Jesús riq'uin li caxlan cua. K'axal cauheb xch'ôl. Jo'can nak inc'a' que'xtau ru.
53Und sie fuhren hinüber ans Land, kamen nach Genezareth und landeten dort.
53Nak que'cuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pac'al li palau, coxe'êlk sa' li tenamit Genesaret. Que'xbac' li jucub chire li ha'.
54Und als sie aus dem Schiffe traten, erkannten die Leute ihn alsbald,
54Nak yôqueb chi êlc sa' li jucub, eb li cuanqueb aran ticto que'xnau nak a'an li Jesús.
55durchliefen die ganze umliegende Landschaft und fingen an, die Kranken auf den Betten dorthin zu tragen, wo sie hörten, daß er sei.
55Jo'can nak sa' junpât que'côeb sa' chixjunil li na'ajej chixc'ambaleb chak lix yaj chiruheb lix cuarib. Nak que'xnau bar cuan li Jesús, quilaje'xc'am li yaj riq'uin.Yalak bar quinume' li Jesús quilaje'xc'am li yaj riq'uin, jo' sa' tenamit, jo' sa' c'alebâl. Que'xq'ueheb li yaj sa' li be bar cui' yô chi numec' li Jesús. Que'xtz'âma chiru: -Bânu usilal, q'ue chikach'e' lâ cuak', chanqueb re xban nak neque'xnau nak usta ca'aj cui' re li rak' te'xch'e', te'q'uirâk. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak', que'q'uira.
56Und wo er in Dörfer oder Städte oder Gehöfte einkehrte, da legten sie die Kranken auf die freien Plätze und baten ihn, daß sie nur den Saum seines Kleides anrühren dürften. Und so viele ihn anrührten, die wurden gesund.
56Yalak bar quinume' li Jesús quilaje'xc'am li yaj riq'uin, jo' sa' tenamit, jo' sa' c'alebâl. Que'xq'ueheb li yaj sa' li be bar cui' yô chi numec' li Jesús. Que'xtz'âma chiru: -Bânu usilal, q'ue chikach'e' lâ cuak', chanqueb re xban nak neque'xnau nak usta ca'aj cui' re li rak' te'xch'e', te'q'uirâk. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak', que'q'uira.