¹Und Hiob antwortete und sprach:

¹Iov a luat cuvîntul şi a zis:

²Wahrlich, ihr seit Leute, und mit euch wird die Weisheit aussterben!

²,,S'ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sînteţi voi, şi că odată cu voi va muri şi înţelepciunea!

³Auch ich habe Verstand wie ihr und bin nicht weniger als ihr, und wer wüßte solches nicht!

³Am şi eu minte ca voi, nu sînt mai pe jos decît voi. Şi cine nu ştie lucrurile pe cari le spuneţi voi?

⁴Zum Gespött bin ich meinem Freunde, der ich zu Gott rief und von ihm erhört wurde; der unschuldige Gerechte wird zum Gespött.

⁴Eu sînt de batjocura prietenilor mei, cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură!

⁵Dem Unglück Verachtung! das ist die Ansicht des Sicheren; sie ist bereit für die, deren Fuß ins Wanken kommt.

⁵Dispreţ în nenorocire! -iată zicerea celor fericiţi: dă brînci cui alunecă cu piciorul!

⁶Den Räubern werden die Zelte in Ruhe gelassen; sie reizen Gott, und es geht ihnen wohl; sie führen ihren Gott in ihrer Faust.

⁶Jăfuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn.

⁷Aber frage doch das Vieh, es wird dich belehren, und die Vögel des Himmels tun dir's kund.

⁷Întreabă dobitoacele, şi te vor învăţa, păsările cerului, şi îţi vor spune;

⁸Das Kraut des Feldes lehrt dich, und die Fische im Meer erzählen es.

⁸vorbeşte pămîntului, şi te va învăţa; şi peştii mării îţi vor povesti.

⁹Wer unter allen diesen wüßte nicht, daß die Hand des HERRN solches gemacht hat,

⁹Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri?

¹⁰daß in seiner Hand die Seele alles Lebendigen und der Geist jedes menschlichen Fleisches ist?

¹⁰El ţine în mînă sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc.

¹¹Prüft nicht das Ohr die Rede, wie der Gaumen die Speise schmeckt?

¹¹Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările?

¹²Wohnt bei den Greisen die Weisheit und bei den Betagten der Verstand?

¹²La bătrîni se găseşte înţelepciunea, şi într'o viaţă lungă e priceperea.

¹³Bei Ihm ist Weisheit und Stärke, Sein ist Rat und Verstand!

¹³La Dumnezeu este înţelepciunea şi puterea; sfatul şi priceperea ale Lui sînt.

¹⁴Siehe, was er niederreißt, wird nicht aufgebaut; wen er einsperrt, der wird nicht frei.

¹⁴Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine -l închide El, nimeni nu -l va scăpa.

¹⁵Stellt er die Gewässer ab, so vertrocknen sie; läßt er sie los, so verwüsten sie das Land.

¹⁵El opreşte apele şi totul se usucă; El le dă drumul, şi pustiesc pămîntul.

¹⁶Bei ihm ist Macht und Verstand; sein ist, der irrt und der irreführt.

¹⁶El are puterea şi înţelepciunea; El stăpîneşte pe celce se rătăceşte sau rătăceşte pe alţii.

¹⁷Er führt die Räte beraubt hinweg und macht die Richter zu Narren.

¹⁷El ia robi pe sfetnici, şi turbură mintea judecătorilor.

¹⁸Die Herrschaft der Könige löst er auf und schlingt eine Fessel um ihre Lenden.

¹⁸El desleagă legătura împăraţilor, şi le pune o frînghie în jurul coapselor.

¹⁹Er führt die Priester beraubt hinweg und stürzt die Festgegründeten um.

¹⁹El ia robi pe preoţi; El răstoarnă pe cei puternici

²⁰Er nimmt den Wohlbewährten die Sprache weg und raubt den Alten den Verstand.

²⁰El taie vorba celor meşteri la vorbă; El ia mintea celor bătrîni.

²¹Er schüttet Verachtung über die Edeln und löst den Gürtel der Starken auf.

²¹El varsă dispreţul asupra celor mari; El desleagă brîul celor tari.

²²Er enthüllt, was im Finstern verborgen liegt, und zieht den Todesschatten ans Licht.

²²El descopere ce este ascuns în întunerec, El aduce la lumină umbra morţii.

²³Er vermehrt Völker, und er vernichtet sie; er breitet sie aus, und er führt sie weg.

²³El face pe neamuri să crească, şi El le nimiceşte; El le întinde pînă departe, şi El le aduce înapoi în hotarele lor.

²⁴Den Häuptern des Volkes im Lande nimmt er den Verstand und läßt sie irren in pfadloser Wüste;

²⁴El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum,

²⁵sie tappen in Finsternis ohne Licht, er macht sie schwanken wie Trunkene.

²⁵unde bîjbăie prin întunerec, şi nu văd desluşit; El îi face să se clatine ca nişte oameni beţi.